baiatul mamii

  •  
    • 4 mesaje
    19 Iul 2008, 14:28
    0 0
    cert e ca exista barbati care vor fi mereu mult prea atasati de mamele lor..nu contest si nu vad ceva rau in asta atata timp cat nu are repercursiuni asupra relatiei cu partenera lui..dar cand totusi asta se intampla e imposibil sa nu ridici semne de intrebare....vorba aceea suntem niste mame rentabile,noi iubitele,sotiile:le gatim,spalam,avem grija de ei..cu un mic bonus facem dragoste cu ei...trecerea de mama la sotie sau iubita...e pt multi destul d grea...dar cand iubesti o femeie,,,si mama te cheama la supa in timp ce esti cu ea,poate chiar faceti dragoste....daca renunti la femeia care pretinzi ca o iubesti...pt ca mama ar vrea sa ramai langa ea, nu sa te muti intr-un alt oras,,sa iti faci o cariera,o familie...sa faci o casa cu aleasa inimii...nu vreau sa jignesc mamele de baieti..vreau doar o alta parere...uneori nu inteleg ratiunea asta,,,si dependenta unor mame care au uitat ca baiatul lor a crescut,,si se va muta la casa lui..e parere aveti doamnelor?
  •  
    • 1690 mesaje
    19 Iul 2008, 14:34
    0 0
    ma bucur ca ai intrat pe eva, in primul rand..

    aici gasesti mereu un sfat bun si buna dispozitie... si carcoteala...ca doar suntem intre femei, intre prietene...
  •  
    • 121 mesaje
    19 Iul 2008, 14:43
    0 0
    Bun venit pe Eva
  •  
    • 1690 mesaje
    19 Iul 2008, 14:52
    0 0
    treci peste...


    asta este viata...

    mult curaj...
  •  
    • 2439 mesaje
    19 Iul 2008, 15:02
    0 0
    Danato, da spune clar situatia, asa, generalitati.......nu putem spune prea multe. Asteptam :O
  •  
    • 145 mesaje
    19 Iul 2008, 15:03
    0 0
    Poate ca inconstient fiecare mama de baiat este asa, chiar daca arata asta sau nu. Pot sa zic si eu oarecum ca am trecut prin situatia asta cu iubitul meu, el fiind foarte atasat de mama sa. Apoi am incercat sa ii explic ca acum avem "cercul nostru" in care uneori trebuie sa fim doar noi doi.....sa construim doar noi doi. Nu i-am reprosat nimic, din contra. Cred ca mamele nu le mai poti schimba, iar pe eI da. Daca te iubeste cu siguranta ca va intelege!
  •  
    • 4 mesaje
    19 Iul 2008, 15:17
    0 0
    multumesc mult pt urari...situatia e in felul urmator...am fost impreuna un an de zile...un an frumos..am construit relatia cu bine si rele.greutatile au consolidat-o...ne facusem planuri mari..de casnicie,copii,,,pana cand,,eu fiind la facultate in orasul lui a trebuit sa ma intorc acasa,unde am ocazia sa ma realizez,unde am casa mea in care stau singura,si unde as fi putut sta cu el,incepand sa ne cosntruim un camin cu adevarat...insa mama lui nu putea concepe asta,,la inceput cu a emis amenintari,ca nu mai are ce cauta acasa,apoi a adoptat startegii incercand sa il ademeneasca,apoi ii reprosa ca nu e un om realizat...acesta a fost inceputul..el prea atasat,prea dependent,,incerca mereu sa il ademeneasca,,,mereu intervenea in planurile noastre...fie si intr-o simpla iesire in oras,,,daca vroiam sa mergem la o pizza de ce sa mergem sa mancam in oras cand o poate face ea acasa?daca vroiam sa fim numai noi undeva,de ce nu ne sunam si prietenii?..de precizat ca ea nu concepea ca el sa ramana peste noapte la mine..poveste lunga, doamnelor..incerc sa reliefez atitudinea
  •  
    • 1690 mesaje
    19 Iul 2008, 15:18
    0 0
    of...
  •  
    • 4009 mesaje
    19 Iul 2008, 15:36
    0 0
    "le gatim,spalam,avem grija de ei..cu un mic bonus facem dragoste cu ei..." Asta e bonus?

    Adica, dupa ce trebaluim prin casa, suntem niste femei eroine care se imbaiaza si parfumeaza si luam pozitia "in asteptarea misionarului"??!! Eu zic sa ne faca o statuie pt bonus-ul asta
  •  
    • 134 mesaje
    19 Iul 2008, 15:58
    0 0
    Da, atitudinnea mamei lui, e, intr-adevar, gresita, pentru ca il acapareaza complet si se amesteca prea mult in viata lui, de vreme ce ajunge uneori chiar sa va organizeze ea programul, in locul vostru. Nu mi se pare deloc normal si cred ca ar trebui sa ai o discutie cu el. Nu vreau sa spun ca o mama trebuie sa iasa din viata fiului ei atunci cand acesta are o relatie, nici sa stea deoparte, e normal sa continue sa faca parte din viata lui, insa intr-un mod care sa nu se intersecteze cu viata voastra personala. Ea nu are dreptul sa ia deciziile in locul vostru. Poate doar sa intervina cu un sfat, cu o sugestie, dar nu sa va impuna ce ar trebui sa faceti. O sa-i fie mai greu la inceput, dar se va obisnui si va sfarsi prin a accepta situatia, pentru ca nu va avea de ales.
  •  
    • 5575 mesaje
    19 Iul 2008, 17:33
    0 0
    cuosc si eu specimene. am unul acasa care nu vrea sa vina dupa mine, prefera sa stam cu chirie decat sa locuim in ditamai casa intr-un oras mai la deal.

    ca sa nu mai zic de figuri...eu nu pap piure cu unt sau lapte, mie imi faci simplu, eu nu vreau nu stiu ce chestie...eeeee....atata le cautam in coarne!!!!
  •  
    km2
    • 74 mesaje
    19 Iul 2008, 18:25
    0 0
    Draga mea,cu mandrie,dar nu cu posesivitate de mama-leoaica(figura de stil)marturisesc ca am taiat.......cordonul ombilical al fiului meu(19ani)cam de.....3ani,suntem prieteni,discutam despre relatiile lui cu diverse fete atunci cand doreste el.A avut o tentativa de a ma implica referitor la alegerea dintre 2 fete,dar am fost pe faza si i-am spus ca alegerile si le face singur,doar nu traiesc eu povestea vietii lui.Toate mamele,mai ales cele de baieti ar trebui sa inteleaga ca nu pot trai viata copilului lor,ar face mai bine sa-si traiasca viata proprie.......daca au asa ceva,daca nu sa-si faca!!!!pupici de la o mama de baiat,mentionez ca am 40ani si am incercat sa-mi pregatesc baiatul pt.viata si societate ,ca doar nu o sta dupa fusta mea......pana m-ar lua vreuna dintre voi la injuraturi ca ii controlez viata!!!!!!!!
  •  
    • 4 mesaje
    20 Iul 2008, 12:27
    0 0
    de apreciat atitudinea aceasta de mama...sper ca la randul meu,atunci cand voi fi mama sa pot sa fiu cel putin la fel de buna ca tine...sincer nu as vrea sa fac aceleasi greseli pe care le-a facut mama lui...poate voi fi si eu mama de baiat,,viata e plina de surprize,dar voi incerca sa mentin mereu o distanta rezonabila...intre mine si viata fiului meu...cert e si mai ales trist,ca nu se mai poate face nimik,,,noi ne-am despartit,mama si-a atins scopul-"poate sunt rea"-noi suferim,,,si niciunul nu e fericit...discutiile mele pe aceasta tema au fost intelese de el ca un atac la adresa mamei lui,,,si nu e corect,vroiam doar sa ma fac inteleasa,am abordat tema in cel mai diplomatic mod cu putinta,,,drumuri diferite...viata mea si viata lui...a capitulat..si nici el nu a facut nimik.s-a supus si suferim amandoi,,,
  •  
    • 1690 mesaje
    20 Iul 2008, 12:31
    0 0
    km2.... f bune alegerile pe care le-ai facut tu cu baiatul tau....

    apreciez mamele de baieti...
    si eu ma inteleg cu mama prietenului meu mult mai bine decat cu a mea...