vreau o parere,un sfat...
-
0 0din martie anul trecut sunt cu iubitul, de aproape 2 luni stam impreuna pt. ca in acest timp in interval de 7 luni i-au decedat parintii, si inainet de Pasti cu 2 sapt. si-a pus piciorul in gips si eu i-am sarit in ajutor cu orice vrea printisorul i se serveste la botul calului.Dupa ce a scapat de gips...nu am mai plecat...Il iubesc, simte ceva pt. mine,dar propriu zis sentimentul asta frumos el inca nu-l simte pt. mine.Tine la mine, ne e bine impreuna,eu vreau sa mergem spre casatorie...oare se va face? Va multumesc...
-
Problema e ca nu am siguranta...Niciodata nu am fost increzatoare.Cred ca oricand poate sa zica "finish".Sunt de moda veche,poate inelul m-ar mai linisti pe moment,nu stiu.Si daca imi zice vb. de duh,complimente,imi plac dar parca nu cred.....asa am fost intotdeauna.Stiu ce simt,ce vreau...dar pe el nu-s sigura...E mai mare cu 9 ani ca mine,nu vad ceva nasol in asta,am zis ca e matur...intotdeauna am avut prietenii mai mari cu cel putin 3 ani,am zis ca stie ce vrea de la viata...
-
Dupa moartea parintilor au fost vreo 3 luni in care era bataia pe mostenire,acum urmeaza actele si planurile lui cu modificarea casei,(unde are dreptate,vrea sa faca si o sa faca),numai ca nu vreau sa ma trezesc peste 2-3 ani ca se termina si gata...sa ne ocupam timpul unul cu celalalt,vreau familie,copiii,daca ar face ceva,ar misca un deget cu mai multe dragalasenii,sa ma surprinda...surprize mici,marunte,nu stiu,ar fi si eu mult mai intelegatoare in unele situatii unde se vrea....il rasfat prea mult uneori si cand poate simt si eu nevoia,nu se face.....
-
Sunt undeva la mijloc,nici sa-mi plang de mila,dar nici sa fiu in al 9-lea cer.Mi-e bine,vreau mai mult....Simt ca poate oferi si nu o face....E baiat de casa,nu m-a inselat,am petrecut mult timp impreuna si pana sa ma mut la el,stiu sa verific sau sa constat,simt cand se intampla ceva si e o alta...strangator,"gospodar"...
-
Eu dau telefoanele,eu dau sms-urile de iubire si de dor...eu il sun inainte sa ajung acasa sa-l intreb daca mai vrea ceva sa cumpar,eu ma gandesc la cumparaturi sa-i iau si lui ciocolata preferata...si cand suntem impreuna la cumparaturi,dar mai ales cand sunt singura....vreau mai multa implicare?
-
pai cam are tot ce ai trebuie,se simte bine,uita sa se mai gandesca si la tine....o fi cumva un rac???
Eu zic sa nu te increzi prea mult,dar nici nu incerca sa smulgi fortat o declaratie de la el referitor la viitorul vostru...sa-r putea sa se simta incoltit si sa fuga "mititelul"....sunt speriosi rau de tot barbatii...mai bine lasa-l sa se bucure,sa se simta bine ...sa isi doreasca singurel sa-i fie atat de bine toata viata....
Cat despre faptul ca si tie ti-ar prinde bine niste tandreturi acolo,din cand in cand....poate daca i-ai da de inteles...subtil... -
pai de ce nu-i spui lui ce vrei de la relatia asta? crezi ca daca te vei casatori cu el vei avea siguranta? nu cred...din ce spui tu e ca si cum ai avea grija de el...
Nesiguranta exista la voi in relatie, din partea ta si cu o casatorie nu cred ca vei rezolva aceasta problema. Comunica cu el si vezi de unde porneste nesiguranta...bafta! -
salut. am citit ce ai scris. tu nu ai incredere in tine, iti este frica. de ce nu lasi relatia sa decurga normal? e doar un an de cand sunteti prieteni. nu te mai uita la telenovele, priveste viata reala. el nu e fat-frumos, sau vreun printisor. tu il faci sa fie asa. si apoi tot tie nu iti convine. fii un pic mai indiferenta.
-
asta cu "numai ca nu vreau sa ma trezesc peste 2-3 ani ca se termina si gata...sa ne ocupam timpul unul cu celalalt,vreau familie,copiii" mie nu-mi suna bine.
ma refer la faptul ca, si daca va casatoriti si faci unul sau mai multi copii, daca nu va intelegeti ajungeti la divort. si era pe aici un topic, in care s-a vorbit de suferinta copiilor ai caror parinti se despart. crezi ca daca il legi de tine prin casatorie si copii va fi bine? ca daca va ramane cu tine doar pentru copii o sa fiti fericiti?
cati ani aveti? -
stii vorba cu "graba strica treaba". sunt de acord cu fetele ca e bine sa lasi relatia sa curga, pur si simplu. daca va fi sa fie, va fi. daca nu, casatoria nu schimba nimic, sincer. ai rabdare si nu-i mai cauta in coarne, ca o sa-ti para rau. cum il inveti, asa-l ai
si nu-l forta ca in loc sa-l duci unde vrei tu, risti sa-l pierzi -
ai rabdare daca crezi ca merita, acum are altele pe cap decat sa te tina in puf pe tine, insa nu te grabi cu maritisul pana nu esti sigura, sau cel putin ai senzatia ca esti sigura, pt ca daca nu va merge o sa fie groaznic pentru tine, implicatiile sunt mari. In plus la varsta ta ai timp suficient sa astepti putin pana obtii o oarecare siguranta, si din partea lui dar si in ceea ce te priveste pe tine. De ce atata graba? Gandeste-te si la implicatii. In 1 rand.
-
Sa nu te superi daca eu vad lucrurile altfel decat celelalte fete. Adica eu cred ca esti prea sufocanta: ii dai sms, telefoane il verifici constant. Te-ai mutat la el cad era la ananghie si dupa ai nu ai mai vrut sa pleci. El ti-a facut apropouri sa te muti de la el. Te-a invitat su te-ai mutat pe nesimtite in casa lui. Oricum peste ani s-ar putea sa iti reproseze ca te -ai folosit de moartea parintiilor lui ca sa il fortezi sa se casatoreasca.
Eu zic sa mai astepti un an ca esti inca tanara. Si oricum iubirea ar trebui sa fie neconditionata.