suparata pe mine

  •  
    • 627 mesaje
    11 Mai 2008, 02:09
    0 0
    poate e si ora tarzie de vina... poate sunt oboseala si stresul serviciului si-a dizertatiei care se apropie de vina... nu stiu...

    n-am mai scris aici de mult timp - am crezut ca mi-am gasit rostul, ca mi-am umplut viata, ca eu imi sunt mie de ajuns ca sa-mi raspund la orice intrebare si la orice dilema...

    mi-e ciuda pe mine... am langa mine, in sfarsit, un om care merita tot. un om matur, echilibrat, serios, responsabil, inteligent, educat, superior mie. un om care stiu ca n-ar fi in stare sa ma insele, sa ma minta sau sa ma loveasca. un om care stiu ca ar sta langa mine indiferent cum as arata, indiferent daca as avea o zi buna sau una rea... un om care n-a spus pana acum ca ma iubeste, dar care vad in fiecare zi ca e capabil de multe eforturi pentru mine...

    si totusi... de ce naiba nu-l pot iubi? de ce nu mi se intampla? de ce nu-l pot iubi si nu-mi pot face si eu planuri de nunta, rate comune, apartament, masina si 2-3 copii? am 25 de ani - majoritatea colegilor s-au casatorit deja sau sunt in relatii serioase...

    eu de ce naiba nu=l pot iubi? de ce, dupa ce pleaca, incep sa-mi doresc altceva? incep sa-mi doresc pe altcineva? nu mai bun, doar altfel...
    de ce nu pot sa-l iubesc tocmai pe acel barbat din viata mea care ar merita cel mai mult?
  •  
    • 636 mesaje
    11 Mai 2008, 02:13
    0 0
    dureros de frumos ai scris.
  •  
    • 636 mesaje
    11 Mai 2008, 02:15
    0 0
    probabil nu este ceea ce cauti tu acum, desi el ofera ceea ce iti trebuie tie. probabil simti nevoia unei vieti mai nebune alaturi de el. eu zic sa mai ai rabdare, timpul face sa creasca o iubire matura. iti vei da seama pe parcurs, intr-o zi cand ii vei simti lipsa sau cand il vei revedea
  •  
    • 1766 mesaje
    11 Mai 2008, 02:16
    0 0
    ''de ce, dupa ce pleaca, incep sa-mi doresc altceva? incep sa-mi doresc pe altcineva? nu mai bun, doar altfel...''


    Sa-ti las id-ul meu de mess.?

    Acelas ca si nick-ul
  •  
    • 86 mesaje
    11 Mai 2008, 02:18
    0 0
    n-ai plecat la somn?fata sufera si tu.................?
  •  
    • 1766 mesaje
    11 Mai 2008, 02:19
    0 0
    Si eu ce .... ?
    Vreau sa ''sufar'' cu ea

    Esti geloasa?
  •  
    • 533 mesaje
    11 Mai 2008, 02:21
    0 0
    Copil dulce…nu prea pot sa-mi dau cu parerea pt ca si eu am trecut de curand prin asta…reusisem in sfarsit sa cunosc “omul visurilor mele” in sensul ca avea toate calitatile pe care mi le-am dorit la un EL... numai ca la fel am patit si eu ..nu am reusit sa ma atasez deloc de el...ma simteam bine cand eram in preajma lui..dar dupa ce plecam fiecare la casa lui nu aveam simtomele unei indragostite, nu imi venea sa-l sun, sa-i dau mesaje..nu ma gandeam la el..

    eu una am renuntat..n-am vrut sa-l chinui..pentru ca mi-am dat seama ca sufera langa mine.. si totusi inca ma mai intreb daca am facut bine sau nu...

    poate totusi nu sunt EI.....si de-asta nu ii putem iubi...poate ne asteapta altceva...poate...nu stiu ...offf
  •  
    • 377 mesaje
    11 Mai 2008, 02:23
    0 0
    copil_dulce poate ar trebui sa fii sincera cu tine si sa-i spui ca nu esti pregatita pt o relatie serioasa. Ca asa il faci si pe el sa sufere.Bafta!
  •  
    • 627 mesaje
    11 Mai 2008, 02:29
    0 0
    macar daca as sti sigur... daca as mai avea increderea de alta dta ca, undeva acolo, exista "el" asteptand sa-l intalnesc...
    ...dar eu nu mai cred nimic... poate pt ca am crezut in asta candva si am suferit mai mult decat credeam ca as putea suferi vreodata, cand cel crezut "el" a plecat fara nici o explicatie...

    nu pot sa trec mai departe... nu pot sa-l iubesc; nu pot sa-i simt lipsa cand nu e in preajma mea; nu pot sa-i dau atentie pe messenger cand imi trimite cate 10 replici dar eu ma uit la televizor...

    ...nu pot insa nici sa pun punct. desi poate ar fi mai bine pentru amandoi - sa nu ne mai amagim, sa fim iar liberi sa cautam... dar nu pot sa spun eu prima "gata". aproape ca sper ca va cunoaste o alta femeie sau ca, pur si simplu, se va satura de mine si va pune el punct...
    am mai spus "gata" mai des decat mi s-a spus mie... dar cu el nu pot sa fac asta - am incercat, mi-am facut zeci de scenarii in minte, dar... nu am putut...
  •  
    • 284 mesaje
    11 Mai 2008, 03:21
    0 0
    se spune ca devenim cel de langa noi si ca asta se vede mai ales dupa ce iubirea se termina.
    dupa ce m-am "rupt" de barbatul acela special care exista in viata fiecaruia, acela dupa care nu mai vezi capatul tunelului si nici un alt barbat nu se ridica la nivelul lui (pana la proba contrarie ) ei bine, am devenit ca el... ma observam cu cat rafinament am inceput sa mint, sa exploatez sentimente, sa dau sperante... m-am oprit cand mi-am dat seama ca nu eram cu nimic mai buna decat cel dupa care plangeam in perna seara de seara.
    indiferent daca ai certitudinea sau nu ca vei mai iubi dupa, nimeni nu merita sa traiasca in minciuna, sa fie lasat sa spere deageaba. nu e drept, adu-ti aminte cat ai suferit tu si gandeste-te ca la fel va suferi el acum, cu cat lungesti relatia asta.
  •  
    • 630 mesaje
    11 Mai 2008, 11:13
    0 0
    Pentru ca femeile ( si barbatii, dar in mai mica masura) au nevoie sa fie date cu capul de pereti, sa fie putina lupta, sa nu aiba totul de-a gata.
    E destul de plictisitor sa simti ca celalalt nu te vede decat pe tine, nu-i asa?
    Nu e un repros, nici eu nu cred ca poate exista iubire atunci cand nu exista teama de a pierde.
  •  
    • 627 mesaje
    12 Mai 2008, 01:13
    0 0
    azi am fost la el acasa - am luat masa in curte, cu ai lui, cu niste rude...

    la un moment dat i-am zis lui ca as prefera sa locuiesc la casa, nu intr-un apartament (eu planuind de ceva timp sa-mi fac rate pt apartament). si el, simplu, mi-a aratat inspre casa lui...

    ...mi-a venit sa plang... avem doar 7 luni impreuna, dar el ma vede deja langa el, in casa lui, parte din familia lui...
    ...eu de ce naiba nu ma pot vedea la fel?
  •  
    • 172 mesaje
    12 Mai 2008, 01:18
    0 0
    iubim un om pentru ceea ce reprezinta el pt noi, nu pt ceea ce ne ofera.
    poate e gresit ce-ti recomand, dar mai ramai langa el. nu-i promite nimic si spune-i ce vrei sa-l iubesti.
    nu te forta sa-l iubesti. nu iti cere tie sa faci ceva anume. lasa-l sa te cucereasca.... lasa-l sa rupa bariera!
  •  
    • 22 mesaje
    12 Mai 2008, 01:19
    0 0
    Pt ca femeilor le plac barbatii rai. Cei buni le plictisesc, le fac sa si doreasca altceva. Parerea mea
  •  
    • 627 mesaje
    12 Mai 2008, 01:25
    0 0
    sandamariany are intr-un fel dreptate... mereu m-am plictisit de baieti "cuminti" si am alergat dupa ceilalti...
    dar asta a fost in facultate... acum am crescut, stiu ce ar trebui sa aleg, stiu sa judec un barbat si sa-mi dau seama daca ma va rani sau nu...
    ...de ce inima nu-si poate insusi aceeasi logica? de ce nu-l pot iubi, asa cum merita?
  •  
    • 17 mesaje
    12 Mai 2008, 03:15
    0 0
    Posibil sa prezint aceleasi simptome ca si tine…dar incercand sa fiu corecta fata de el si fata de mine insami, imi spun ca daca nu mi-a gadilat emisfera cerebrala acolo unde trebuie, macar cunosc « motivele ».Asta confirma faptul ca el este un om de toata isprava, care-mi spune si face tot ceea ce asteptam eu de la un barbat.
    Pe de alta parte, cand am inceput relatia(nici macar 2 luni), stiu sigur ca am vrut sa ma las dusa de val ca sa-l pot uita pe ex-ul, care m-a parasit in mod las, ipocrit, taranesc, pueril(are 40 ani, nu e sarit de pe fix si are multe circumvolutiuni). Deci am incercat multe ca sa evit stari de dor, stari de scurt-circuit pentru ca incercam sa le pun cap la cap si sa inteleg ce s-a intamplat. M-am lasat dusa de val, dar nu vreau sa-mi bat joc de acest om minunat, nu vreau sa sufere, mai ales sa nu-l fac eu sa sufere(doar ca sa trec eu peste propria-mi suferinta). Sunt capabila sa-l iubesc cu timpul ? Timpul o sa reuseasca sa ma induplece sa-mi spun ca « motivele » (despre care spuneam ca le cunosc) sunt de fapt acele concesii care trebuie facute intr-o relatie ???
    Neindraznind sa pun capat relatiei(ipocrizie !), l-am rugat sa mentinem o oaresce distanta, sa nu ne « infierbantam » (am spus asta chiar din primele zile). Dupa o luna a inteles, ma lasa in ritmul meu si as vrea sa cred ca si el incearca sa nu-si faca sperante mai multe decat imi fac eu. Nu e total cinstit ce am facut, dar din punctul meu de vedere inseamna ca am dat o sansa la o relatie. Lasam lucrurile sa se faca un pic si singure, cu conditia de a nu uita sa ramanem corecti, indiferent de cursul acestei relatiei. Ca si tine, « am crezut ca mi-am gasit rostul, ca mi-am umplut viata, ca eu imi sunt mie de ajuns ca sa-mi raspund la orice intrebare si la orice dilema ». Si este adevarat, doar ca omul asta merita sa-i fie acordata prezumptia de nevinovatie. Si mai merita sa decida el daca vrea sa continue, vazandu-ma ca inca nu-s prinsa de falacara iubirii . Nu e vina lui ca …..... « dar eu nu mai cred nimic... poate pt ca am crezut in asta candva si am suferit mai mult decat credeam ca as putea suferi vreodata, cand cel crezut "el" a plecat fara nici o explicatie... »
    Daca nu-s cea mai coerenta dupa forum, tb vazuta ora la care postez, sau tb vazut mesaj privat…