Lipsa de experienta
-
0 0Am nevoie de sfaturi..indiferent cate atacuri de panica as suferi,cate lacrimi si ganduri aiurea ..problema ramane.28ani,lipsa de experienta in relatii.Apare un "el"care imi spune pt prima data "te iubesc",simt ca e in stare sa faca orice pt mine , sunt fericita pt ca in sf am intalnit un om minunat care ma iubeste sincer.Tinem mult unul la celalalt.Problema e ca nu avem nimic foarte multe in comun (ocupatii,pregatire intelectuala,hobby-uri etc.).Parintii mei nu sunt de acord cu relatia noastra.Constat si eu ca ce ne leaga e o afectiune ff.puternica.Se poate numi asta iubire adevarata capabila sa treaca peste tot.Mi-am propus de zeci de ori sa pun capat relatiei dar atunci cand tb sa fac pasul..nu pot..nu pot trai(si stiu ca si el) fara telef., fara sa stim ca ne e bine.Vrem sa ne stim in siguranta ,ne-am promis ca indiferent ce se va intampla cu noi ,vom fi alaturi mereu unul de celalalt.Plang in fiecare zi,sufar mult dar ..nu pot sa-i spun s-a terminat.Ce pot face?
-
Stiu ca relatia noastra nu are nici un viitor,sunt multe diferente intre noi,mi-am spus de mii de ori asta si simt asta ..dar nu putem sta departe unul de celalalt..e o atractie f puternica plus dorinta ca celuilalt sa-i fie bine.Nu e doar atractie si atat.
Cum pot sa-l uit cand imi demonstreaza in fiecare zi ca tine la mine si ca ma iubeste? -
Andra, ideea e sa nu consideri aceasta relatie ca fiind "the one." Spui ca nu ai mare experienta in relatii - poti sa clarifici? Nici eu nu cred ca am foarta multa experienta, dar am avut 3 relatii de lunga durata si am fost casatorita aproape doi ani (am 27). Ce inseamna putina experienta pentru tine - relatii de scurta durata, 1 relatie mai lunga, nici o relatie de durata?
E posibil ca ti-ai dorit o relatie atat de mult, incat esti foarte flatata de atentie si iti vine greu sa renunti la acest lucru. Nu cred ca e cazul sa renunti deocamdata - daca te simti bine in relatia respectiva, continua ca inainte si ignora ce cred parintii. Ei sa gandesc, probabil, ca nu e genul de persoana cu care ar vrea sa te casatoresti. Asta e okay, pentru ca daca tu crezi ca nu va potriviti din mai multe puncte de vedere, nici nu cred ca se va pune problema.
Lasa relatia sa mearga. Daca va intelegeti extraordinar, poate va iesi ceva in cele din urma (in fond, e mai important sa ai pe cineva care te pretuieste foarte mult decat pe cineva scos din catalog). Daca incompatibilitatile devin o problema, ai sa-ti dai seama si singura si ai sa pui capat relatiei. Intre timp, stai ocupata - cu cat e mai putin centrul universului tau, cu atat ai mai multa perspectiva.
Dupa o casatorie care a degenerat rapid, pot sa-ti spun ca e okay sa fii solo. Eu am un prieten, dar relatia se misca foarte incet si imi dau seama ca e o chestiune temporara - e un om foarte de treaba, dar nu-mi pot imagina stand toata viata cu el. E okay, pentru ca la varsta noastra mai e foarte mult timp si fiecare relatie te ajuta sa-ti rafinezi asteptarile si lista de "must haves." -
pai daca te iubeste si nu vrea sa te piarda, inteleg ca ar face orice sa fiti impreuna.
chestia cu hobby-uri se rezolva cu timpul, mai lasi tu de la tine, mai lasa el de la el... va acomodati.
cu pregatirea insa... ce diferenta e intre voi? ca daca ar face un efort sa ajunga la nivelul tau, probabil s-ar dezvolta si intelectual (ca ai zis ceva de diferente si la partea asta) si astfel s-ar rezolva problemele. -
Da..stiu..exista diferente de statut, materiale,intelectuale..dar cat de importante sunt ele atunci cand 2 oameni se iubesc?Putem trece peste ele in viitor..pt ca imi doresc o relatie serioasa.si dc sunt atat de importante incat sa ruineze o relatie..cum pot face sa-l uit in conditiile in care nu putem sta despartiti mai mult de o zi ?Mi-e f greu sa-i spun ca vreau sa se termine atunci cand ma ia in brate si-mi spune ca sunt tot ce a visat, ca e un norocos ca m-a intalnit.Cum sa fac sa-l uit in momentele alea?
-
andra04,
Tu crezi ca e iubire..sau doar atractie si prietenie, pana la urma? As vrea sa povestesti mai mult..eu am avut o relatie cu un tip, eram foarte diferiti, ca si tine..si nu a rezistat, eu simteam ca mi-e bine cu el, ca e bine sa tina cineva la tine si ma hraneam cu asta..stiam ca nu e ceea ce imi doresc..si mi am dat seama ca nu tin la el ( nu vorbesc de iubire, e mult spus) si ca sunt o egoista..si l-am lasat sa plece..atata timp cat suferiti, nu e iubire, draga mea... -
Da , sunt diferente intelectuale..si am discutat pe tema asta..nu vrea sa evolueze..
Felinesa:m-am gandit si eu ca tot ce pot sa fac acum e sa merg mai departe si sa las relatia sa evolueze..Asta am spus insa si acum 2 luni..mi-am spus ca nu o sa ma implic ..problema e insa ca m-am implicat prea mult.Si nu mai pot da inapoi. -
Andra e adevarat ca dragostea e oarba si poate acum nu vrei sa vezi diferentele alea de care iti vb toata lumea in jur. Dar daca relatia merge bine, il iubesti, te iubeste, de ce tre sa asculti ce spune lumea? Timpul iti va spune daca diferentele astea sunt asa de ireconciliabile. Pe de alta parte stiu oamenii casatoriti din medii familiale diferite si care totusi se inteleg si se iubesc enorm. Nu inteleg de ce o facultate poate sta intre doua persoane care se iubesc ? Faptul ca ai 3 facultati nu te facem mai om decat esti. Sunt oameni fara facultati mai elevati si instruiti decat multi profesori. Parerea mea, asculta-ti inima,daca omul se poarta asa superb cu tine si va intelegeti ok, de ce sa te desparti de gura lumii? Daca in timp intre voi aceste diferente vor deveni evidente si se vor adanci atunci ce te va opri sa pui capat?
-
Mi-am imaginat ca are un statut social si o educatie mai modeste decat ale tale (si de aceea nu sunt de acord parintii).
In principiu, asta nu ar trebui sa conteze atat de mult daca iti ofera ceea ce iti trebuie tie. Esential este sa fii sincera cu tine insati si sa reflectezi asupra a ceea ce este important pentru tine: poti sa te vezi, peste 10 ani, cu un barbat care se poarta foarte frumos cu tine, dar iti este "inferior" din punct de vedere social? Sau lucrul asta te va rontai continuu, pana la punctul la care iti va fi rusine sa te afisezi oriunde cu el?
Din pacate, diferentele sociale pot duce la conflicte, mai ales daca profesional si material ai o situatie mult mai buna (e posibil ca, in viitor, sa devina un pic gelos).
Eu cred ca lucrul asta deja te rontaie. Dar e ideea ta sau a parintilor tai? Te-ar fi deranjat diferentele daca ei nu ti-ar fi scos ochii cu ele?
Din punctul meu de vedere, judecand din alte relatii asortate, stiu 100% ca nu as putea avea o relatie de durata cu un barbat care sa nu aiba o anumita educatie (cel putin master) si preocupari intelectuale (am predat literatura la o universitate straina, si desi acum fac altceva, mi-ar fi greu fara cineva care nu are o educatie umanista solida). Fostul meu sot era si el candidat la doctorat ca si mine, dar fiind informatician, pana la urma nu am mai avut mare lucru de discutat. Pentru mine, stimularea intelectuala este importanta. Nu stiu care sunt criteriile tale. -
Revin..nu vrea sa evolueze pt ca situatia financiara,starea de sanatate si pb si obisnuinta il opresc.Are si un gen de "limitare" pe care nu-l inteleg.Si el se asteapta la ceva serios,isi face planuri si ma gandesc ca poate nu e corect din partea mea sa-i dau sperante desarte doar pana ma hotarasc eu cum stau lucrurile.Ma doare si asta pt ca stiu ca el nu ma minte si nu ma inseala niciodata.Spune ca n-ar putea sa-mi faca asta niciodata,e genul de pers care se implica total intr-o relatie .Mai rar azi..