out of the game...
-
0 0Dragele mele Eve,
In urma cu mai bine de un an veneam aici cu sufletul zdrobit in urma unei povesti urate de…viata.As fi vrut sa ii spun de iubire dar acum optica noua pe care mi-am insusit-o si cu ajutorul vostru ma determina sa fiu obiectiva si rationala.
Am gasit aici ceva ce nu credeam ca exista intre femei:solidaritate si onestitate!Nu pot sa descriu ce impact a avut asupra vietii mele faptul ca mi-am decshis sufletul in fata voastra si am primit ajutor neconditionat.A insemnat enorm in termeni de self esteem si valori autentice revalidate.
Mi-am schimbat nick-ul tocmai pentru ca nu vreau sa ma intorc la povestea aceea,nu vreau sa mai am niciun fel de legatura intrinseca sau superficiala cu acea perioada din viata mea.Desi,poate aceeasi poveste mi-a influientat intr-o maniera perfida si insesizabila viata ulterior,chiar si dupa ce am considerat-o uitata,astfel incat vin din nou aici pentru un “reality check”.
O sa va relatez faptele si intamplarile asa cum le-am trait si astept cu mare interes opinia voastra obiectiva pentru ca sunt confuza si sesizez la mine tendinta de invinovatire si exacerbare a semnificatiilor.
Dupa perioada aceea crancena de convalescenta pe care am incercat sa o transform intr-o oportunitate de reconstructie si regasire de sine ma gasesc la momentul X,la cateva luni dupa ce am declarat inchis subiectul cu pricina :o femeie independenta social si emotional,cu mare incredere in sine si in viitor,pregatita sa intre din nou in joc!
Prin urmare:la serviciu descopar indiferenta prezenta unui coleg nou intr-un alt department!Proaspat absolvent,primul job,tipul de individ fara realizari majore pe cont propriu,25 de ani(eu am 26) care inca locuieste cu parintii si conduce o masina sport de ultima generatie cumparata desigur,de parinti.
Initial,l-am tratat politicos insa cu detasare ,il vedeam ca pe un copil rasfatat care munceste doar ca sa fie activ!In compania noastra atmosfera este destul de degajata,glumele cu iz sexual sunt premise in limitele pe care le stabileste fiecare in relatia cu ceilalti.Eu am stabilit niste limite de bun simt si nu am permis nimanui sa depaseasca granita a ceea ce este “politically correct”,astfel ca,ai mei colegi n-au aflat detalii “picante”despre viata mea personala si ma considerau usor inabordabila si “tafnoasa”Stiau sau banuiau ca am o relatie stabile insa nu i-am contrazis niciodata,mi-era convenabil sa se stie asta la birou.
Noul coleg s-a integrat destul de repede insa pastra o detasare si o aura de mister pe care eu le-am asociat timiditatii .Am remarcat insa,in timp,ca ma priveste cumva diferit,prelungit si intens,imi cauta prezenta si ma urmareste cu privirea prin birou sau pe holuri.Stiam ca are o iubita,declarase ca o iubeste cand eram de fata cu alti colegi,la o intrunire informala.
Desi niciodata nu mi-a trecut prin minte sa am o aventura cu un barbat cu care lucrez,marturisesc onest ca interesul lui pentru mine ma intriga cu atat mai mult cu cat nu se incadra nicicum in paternul masculin care ma atrage in general.Am inceput sa fiu mai atenta la felul in care ma imbrac la birou,camasutele mela office erau usor sexy de acum,pantalonii inlocuiti cu fuste si alegeam pantofi cu tocuri inalte.
Intr-o dimineata am gasit socata un mail de la el:”Arati superb astazi!”.N-am raspuns,deja imi parea ca a depasit limita desi m-a flatat,nu am dorit sa incurajez tipul asta de comportament.
Dar,nah…politically correct,pe naiba,mi-am zis la un moment dat cand am sesizat ca primeam acelasi mesaj de la el in fiecare dimineata,timp de cateva saptamani.In rest,ne comportam amandoi “profi”la birou,mai vorbeam de una-lata dar in termeni de camaraderie si nicicum flirt.
Mi-am exprimat dorinta de a merge la mare de fata cu mai multi colegi,nu era sezon insa aveam chef de evadare.Dimineata urmatoare mail-ul lui continea si invitatia de a petrece weekend-ul urmator impreuna la mare.Well,am trecut prin toate fazele inainte sa ii raspund:”nu e voie”,”nu e correct” -
Mi-am exprimat dorinta de a merge la mare de fata cu mai multi colegi,nu era sezon insa aveam chef de evadare.Dimineata urmatoare mail-ul lui continea si invitatia de a petrece weekend-ul urmator impreuna la mare.Well,am trecut prin toate fazele inainte sa ii raspund:”nu e voie”,”nu e correct”,”nu e recomandat”,”dar daca..”pana am ajuns sa spun “DA’.
Si am ajuns la mare cu toate asigurarile din partea lui ca va fi secretul nostru si nimeni nu va afla,EVER!Ce-I drept,s-a tinut de cuvant pana acum.A fost superb,fara sex,fara promisiuni,fara obligatii!Doar relaxare,fun,umor cat curpinde si multa tandrete.Am realizat totusi ca ma bagasem intr-o poveste care putea evolua haios pentru mine si cand ne-am intors de la mare i-am spus ca lucrurile intre noi nu vor evolua in nicio directie si ca e bine sa inteleaga ca acest weekend nu are semnificatie unui inceput.A inteles,a spus dezamagit “OK,cum vrei tu”.
A fost cum am vrut eu insa eu am vrut mai mult decat i-am spus lui in seara aceea.Aveam momente de singuratate,de insatisfactie,de tristete si m-am gandit ca un partener de tranzitie ar putea sa imi usureze convalescenta dupa relatia precedenta,care nu trecuse asa cum m-am iluzionat eu.
Am ajuns sa ne intalnim de cateva ori pe saptamana,sa facem sex si atat!El avea o relatie,eu pretindeam ca am o relatie!La serviciu ne comportam ca simpli colegi.Doar ca incepuse sa ma atinga mai profund decat la nivel de vanitate atunci cand amana o intalnire:ma gandeam ca e cu iubita lui care,evident,avea prioritate.Aveam momente din ce in ce mai dese in care imi lipsea,mi-era dor,rememoram momentele noastre impreuna,vroiam mai mult.Procedam insa asemenea lui,eram puternica,ce naiba!Amanam si eu o inatlnire,fara explicatii lasandu-l insa sa creada ca am planuri cu iubitul “official”.Spunea atat;”OK,ne vedem alta data” pe un ton usor indifferent.
Ma durea si asta,ca nu intreaba,ca nu se simte neglijat insa urma regulile impuse de mine,asta cerusem,asta aveam.La un moment dat i-am spus ca am decis sa inchei relatia oficiala din diverse motive,fara sa le expun,si ca,in acest nou context,nu mai pot accepta sa ma mai vad cu el in conditiile in care el era inca implicat in alta relatie.A spus:”OK,inteleg”.Marturisesc ca speram cumva la o alta reactie insa nu a venit.Dupa mai multe saptamani,mi-a spus,in trecere,la o cafea ca s-a despartit de iubita lui!N-a cerut,n-a promis,n-a propus,doar m-a informat!La petrecerea de Craciun oferita de companie mi-a propus sa ma insoteasca fiindca ningea teribil si a considerat ca nu e “safe” sa conduc eu.De atunci am inceput o relatie,normala insa eram in continuare discreti la serviciu si in public pentru ca eu imi doream asta.De-acum insa nu imi mai ajungea sa il am asa cum este,il vroiam matur,il vroiam responsabil,il vroiam capabil sa ma rasfete,il vroiam …ALTFEL.
Am inceput sa pretind:ceea ce nu indraznisem sa cer in urma cu un an nici macar in soapta,adica sa fie numai al meu,acum imi parea ca mi-se cuvine si pretindeam in gura mare,ba mai mult,trebuia sa fie altfel,sa evolueze,sa se transforme,tocmai pentru ca era al meu.
El traia,pur si simplu si se bucura de ce aveam impreuna,eu vroiam promisiuni si gesture romantice,el imi aducea parjiturile preferate ,eu eram nemultumita ca nu mi-a adus tort,el se ducea la 2 noaptea dupa pastille de raceala si ma ingrijea cand aratam ca naiba,eu vroiam complimente si declaratii.Pentru mine,era in continuare un joc pe care trebuia sa il castig ca sa ma reasigur pe mine ca femeie,trebuia sa se indragoasteasca de mine si sa strige asta in gura mare.Ei bine,am vazut ca nu pot sa castig,nu pot sa il subjug si am decis sa inchei relatia
rintr-un sms:I-am transmis ca am hotarat sa accord o sansa fostei mele relatii considerand ca relatia mea cu el nu are niciun viitor.Nu mi-a raspuns iar la birou s-a comportat detasat si politicos.ATAT.
Insa ,de atunci,mi-am dat seama ca IL IUBESC,il vreau in viata mea,asa cum este el sin u cum as fi vrut sa fie.I-am trimis recent,adica la o saptamana dupa sms-ul de despart -
Insa ,de atunci,mi-am dat seama ca IL IUBESC,il vreau in viata mea,asa cum este el sin u cum as fi vrut sa fie.I-am trimis recent,adica la o saptamana dupa sms-ul de despartire, un email in care i-am descris ce simt.Raspunsul lui a fost:”imi pare rau insa eu nu simt lucrurile astea pentru tine,sper sa ramanem in continuare amici”E oare raspunsul unui orgoliu ranit sau raspunsul onest al unui om care nu simte si e sincer?Apoi mi-a spus in treacat ca asa ceva nu se face:nu spui ca vrei sa inchei o relatie pentru a o recupera pe cea anterioara si la cateva zile te razgandesti si vii cu declaratii de iubire!
De atunci se poarta indiferent,politicos insa detasat!Am facut greseala sa ne mai intalnim o data si ne-am trezit ,evident,in pat!Insa,dupa asta,a avut acelasi comportament care ma scoate din minti!I-am propus o vacanta impreuna si m-a refuzat!Si totusi,il simt uneori aproape,il vad cum ma priveste…
Bombooana de pe tort?Mi-am luat concediu o saptamana si am anuntat la serviciu ca plec cu iubitul in vacanta la Viena.Asta in timp ce il doresc cu fiecare por pe el,il iubesc si il vreau langa mine,de data asta fara jocuri si tampenii.
Cum scap din jocul asta cu inima intreaga si de preferat,in bratele personajului principal?
Va rog sa ma ajutati sa incep sa iubesc sanatos,dati cu pietre,treziti-ma din confuzie si autoiluzionare daca e cazul!
PS:Classy,daca ai rabdare sa citesti cearsaful asta,ti-as fi recunoscatoare pentru analiza ta rationala si eficace.
PS;Va rog sa ma iertati ca am scris atat de mult,insa aveam nevoie sa mai rememorez macar pentru mine toate fazele acestei...povesti.Sper sa aveti rabdare sa cititi,multumesc frumos! -
uh, am citit. scrii frumos si esti o idee prea rationala, dar stiu cum e
.
din pacate parerea mea e ca el chiar nu simte pentru tine iubire fierbinte. nu cred ca din orgoliu te-a respins, desi nu ma indoiesc ca e o bucatica si din asta la mijloc. insa un om indragostit nu raspunde cu atata detasare si raceala la o declaratie vadit sincera.
te-ai cam incurcat in jocuri si nu ai lasat lucrurile sa curga natural intre voi...nu stiu ce ai mai putea face acum sa dregi busuiocul. -
Pai si eu, sa fiu in papucii lui, as da inapoi si mi-as face, inca de la inceput 'rezerva de siguranta'.
Chiar inceputul relatiei a fost promiscuu si fara garantii ceea ce a dus la imposibilitatea de a trai o relatie 'in vazul lumii, fix asa cum voiai tu.
Eu stiu ce voiai tu dar, daca stai sa te gandesti mai bine acum, era foarte bine asa.
Cel mai rau a fost sa inchei relatia print-un sms
..adica, lovitura sub centura, nu oricum.
In locul lui daca as fi, nu as putea avea incredere in persoana care imi face asta, deci o relatie pe termen lung ar fi exclusa
-
Stau si nu imi vine sa cred ca la 26 de ani faci jocuri de fetite de 14 ani. Relatii imaginare pe care le inchei imaginar si la care la un moment dat iti doresti sa revii .. si il anunti si pe el prin sms!?
Eu zic sa incerci sa fi sincera cu el, cum ai tu pretentia ca cineva sa isi deschida sufletul in fata ta cand tu nu o faci? Ce te asteptai sa se tarasca la picioarele tale cand i-ai spus ca te intorci la relatia imaginara? Spune-i adevarurl, recunoaste ca te-ai comportat imatur si ca il iubesti .. poate iti va mai da o sansa .. daca nu macar stii ca nu mai are sens sa iti pierzi timpul.
Si pe viitor grow up!
Imi cer scuze daca am fost dura sau te-am jignit cu ceva nu asta e intentia mea .. dar jocurile astea nu tin niciodata. -
Tocmai asta nu vreau,sa pic in extrema cealalta si cred ca nu se va intampla asta!Intr-adevar,jocuri stupide,reactii impuslive si penibile..tot tacamul!A fost un joc pentru mine,initial,era fun si intriguing,nu vroiam decat sa ma reasigur pe mine ca mai pot fi dorita,ca nu eram atat de batrana pa cat ma simteam eu dupa toate cele intamplate in viata mea anterior!Imi parea cel mai putin probabil sa ma indragostesc tocmai de un "pusti"...dar,nah...Multumesc frumos tuturor pentru raspunsuri,nu ma supar deloc daca sunteti dure,am nevoie de asta si am nevoie de obiectivitate...
-
Incerc sa te "citesc", sa-mi dau seama cine esti
Oricum n-are importanta 
Ai jucat prea departe, cred ca era mult mai simplu sa fii deschisa cu el, mai ales ca ai avut experiente inainte. Dar, ca de obicei, alegem varianta plina de complicatii si probleme, deh.
Ca si fetele, zic si eu ... nu stiu ce mai poti face ... poate o discutie directa si sincera? Incearca
Macar lamuriti ce nu s-a spus pana acum ...
LE: Scuze de off topic:
Ma bucur ca si-a revenit EVA , putin, e adevarat. Dar e un inceput. Pup verzele mele dragi! -
Nu vreau sa ii implor iubirea sau macar interesul daca acestea nu exista,impreuna sau separat!Vreau sa il "recuceresc"cumva adica sa il aduc inapoi langa femeia care sunt eu,de fapt,si pe care el n-a cunoscut-o niciodata!Si nu stiu cum sa fac asta!Orice ii spun acum,orice as face,ma respinge politicos si nu crede o iota pentru toate astea vin de la femeia pe care am descris-o mai sus!
Ufff,am senzatia ca acum vrea sa ma pedepseasca cumva cu indiferenta lui,cu lipsa de implicare..nah,nu mai stiu!
Poate e nevoie sa treaca ceva timp,poate nu mai e nimic de facut..desi nu cred ca ar refuza o partida se sex,insa in termenii lui,de data asta..Si totusi,simt ca e mai mult,simt..fir-ar sa fie! -
Ahh,plus ca tare bine o sa mearga strategia mea de "recucerire" cand mai voi intoarce peste o saptamana la birou din concediul cu "iubitul"...Plec,de fapt,cu o prietena!Si cum o fi sa ma intorc si sa "play open and honest" cu el?Cum naiba sa ma creada?Deci,nu merge...Ar trebui sa il "co-interesez pe el in actiunea mea de reconstructie de relatieaaaa' si nu stiu cum sa fac asta fara sa fiu calcata in picioare...Greu,nu?
-
La tine merge strategia aia pe care am adoptat-o eu sunat cu nr pe care nu il stie s anu isi dea ca esti tu il suni zilnic numai seara si ii spui ca il iubesti,el intreaba cine esti tu ii spui o femeie care te iubeste foarte mult si ii spui noapte buna si il tii tot asa cam vreo 2 saptamani.
Iti zic eu ca da rezultate nu o sa mai doarma noaptea, intrebandu-se cine e?
Serios vorbesc la mine a dat roade.