de ce e atat de greu cand te certi?
-
0 0De fiecare data cand ma cert cu prietenul meu am tendinta sa ii arunc in fata ca vreau sa ne despartim, desi eu nu vreau asta cu adevarat.Nu am mai vorbit de cateva zile cu el si mi-e tare greu, sufar ca un caine singura acasa.
-
Ma bucur mult sa va am alaturi, din pacate nu sunt din Bucuresti, as fi mers cu drag la intalnire.
Situatia mea e cam nasola, in ce sens : il iubesc foarte mult si am luptat mult pt a fi impreuna, dar este atat de orgolios si incapatanat, incat mi-e greau sa nu reactionez nicicum.Ma straduiesc atat de mult sa fie totul bine, dar nu mai pot accepta orgoliul dus la extrem.Se crede buricul pamantului, undeva departe printre sfere.Cand ne "certam", mereu imi vorbeste de sus si ma scoate din sarite.Nu-mi este superior cu nimic, dar se poarte de parca ar fi Dzeu, iar eu...ceva infim, oricum.Offf
Nu stiu daca m-am facut inteleasa... -
Da'e teribil tipul asta, cu privirea lui de sus! Esti sigura ca asa reactioneaza sau ai cumva niste reminiscente din trecut care te fac sa il vezi asa? Nu-ti pun la indoiala capacitatea de intelegere dar se mai intampla sa vedem si ce vrem sa vedem. Daca asa e, se rezova, te uiti in sufletul tau cu mai multa intelegere, cu mai mult respect. Probabil esti si mai tanara. Vestea buna este ca in timp,totul devine mai usor, maturizarea ne face sa privim lucrurile altfel. Nu le putem face pe toate...si nu e cazul sa ne certam asa tare pe noi insene pentru cineva, barbat sau femeie. E mult mai simplu sa-ti asumi respnsabilitatea pentru ce faci tu, pentru ce esti tu. Apoi va fi mai usor, mai acceptabil sa treci peste o cearta.
-
Da, ai spus foarte frumos ceea ce ai spus.Inteleg perfect ce vrei sa spui, dar crede-ma ca nu mi se pare, asa este perceput si de catre cei din jur.Prietenii nostri glumesc intre ei, se mai tachineaza, dar pe el nu il tachineaza nimeni, nimeni nu are "curaj" sa ii spuna ceva.Pare atat de ciudat, asa e el.Exact acest lucru m-a fascinat inainte sa il cunosc, il consideram un om f puternic.Acum mi se pare insuportabil, dar in acelasi timp nu am puterea sa renunt la acesti 4 ani...va multumes pt sustinere
-
Da, furnicuto, ai dreptate.Eu gandesc acum ca e mult mai comod si mai bine sa raman cu el, pt a ma proteja de o despartire urmata de multa suferinta.Plus ca am ramas atat de singura, mi-e greu sa ma pun pe picioare..trebuie sa imi revin.Eu sunt genul de persoana care nu suporta singuratatea, sunt dependenta de oameni, de societate, de iesiri in oras...
-
Draga ma, eu te sfatuiesc sa te gandesti la viitor. E cam clar , din ce spui tu, ca tie ti-e greu sa il accepti asa.
Oare se va schimba? Stiu ca e atragator sa ai alaturi un barbat puternic si foarte apreciat in grupul de prieteni, dar oare tu esti fericita?
Eu zis sa nu te mai gandesti ca el isi va gasi pe altcineva, la o adica si tu poti, nu?
Eu cred ca in primul rand ai trebui sa iti vezi valoarea ta. Insa e greu daca l-ai obisnuit sa fie el mereu cel puternic si care face regulile... -
si eu sunt dependenta de oameni.... dar nu doar de unul!
e greu si ... aiurea sa te legi de un singur om, mai ales cand acesta nu-ti ofera prea multa siguranta de viitor.
intelegi? spui ca si-ar gasi pe alta foarte usor.
cum te vezi peste cativa ani cu el? tu la terapie ca ti-ai mancat nervii, iar el... cu aia pe care a gasit-o usor!
cat crezi ca poti duce? ca de schimbat nu ai sa-l schimbi oricat ai vrea si incerca!
imi plac oamenii siguri pe ei, cei care au demnitate.... etc- ma consider asa si eu- dar nu pot sa accept nici ca amici pe cei care m-ar privi de sus.
te-ai pierdut mult in relatia asta. pari tipa desteapta dar care s-a legat aiurea de un om care nu are respect decta pt el insusi. si o relatie fara respect reciproc, e ca si o relatie moarta!
spunea cineva: "o relatie altruista isi are pregatit testamentul"
asa si tu.... altruista! ai grija de tine! -
Mie mi se pare ca omul asta al tau nu are respect nici pentru el, ca toata atitudinea lui provine dintr-o mare neincredere in el. N-o sa zic acum ca daca are BMW si alte accesorii de genul inseamna ca ascunde altceva(mai mic!
) ci ca un om echilibrat si sigur pe el nu afiseaza superioritate neta ci are o armonie si o forta cu adevarat de admirat. Probabil isi ascunde temerile interioare sub sloganul: "Cea mai buna aparare e atacul". Nu-i mai acorda calitati pe care nu le are. E doar un om, nu se invarte totul in jurul lui.