Nu stiu daca el ma mai iubeste
-
0 0Eu si actualul meu iubit (singura dragoste a mea) ne cunosteam din vedere de mai mult timp,poate de mai bine de 1an(varul lui are 2 magazine pe strada pe care stau eu, si iubi meu aduce mereu marfa la magazine).Eu nu-l suportam si-l credeam fitzos.In vara a fost majoratul meu.El a facut rost de nr meu de telefon de la cineva dupa strada(misiune grea, pt k cel putin din cei care au nr meu de pe strada, mai greu se gaseste unul care sa dea nr altcuiva).Si mi-a trimis msj si mi-a urat "LA MULTI ANI!".Apoi a inceput cu bipuri, msje si a incepuse sa ma sune sa iesim in oras, la plimbare, la suc...La inceput nu am vrut, apoi am accepta.Si...in fiecare clipa eram impreuna, ziua ne tot vedeam, iar in fiecare seara ieseam impreuna. Dupa cateva vre-o 2luni in care am umblat impreuna(in tot acest timp el tot incerca sa-mi sugereze k ar vrea sa fie cu mine si eu ma faceam k ploua; incerca sa ma sarute si eu simulam stranuturi si tuse
),am acceptat sa fiu cu el.10 octombrie 2007 aia a fost ziua in care am hotarat sa fiu cu el, si chiar sa raman cu el pt tot restul vietii.Au urmat multe zile si nopti extraordinar de frumoase petrecute impreuna.De putin timp, de vre-o luna, s-a schimbat. E mai rece cu mine, nu ne mai vedem asa des. Stiu sigur k inainte ma iubea,dar acum nu stiu ce mais imte pt mine. Dintr-o discutie pe care am surprins-o cu un prieten de-al lui am inteles k "e mai bine sa fi indiferent, k asa devine dragostea mai interesanta!" si "nu e bine sa te evzi zilnic cu persoana iubita k puteti ajunge sa va plictisiti unul de celalalt!" ... astea au fost vorbele lui. In sinea mea cred k inca ma iubeste,dar nu stiu ce se intampla cu el. Am discutat cu el,dar a spus k nici macar el nu stie ce intampla cu el. Vreau sa fac ceva k sa trecem peste impasul acesta. Il iubesc mai mult decat pe orice si pe oricine din lumea asta. Pt el as face orice. Si orice as face,nu ar fi prea mult in comparatie cu dragostea pe care i-o port.El e sufletul meu. Nu pot sa ma bucur de nimic,daca el nu e langa mine. De orice bucurie am parte,nu ma pot bucura si nu pot fi cu adevarat fericita daca nu e si el acolo. Pot afirma k am inceput sa traiesc abia atunci cand l-am cunoscut pe el.E viata mea...IL ADOR & IL IUBESC mai mult decat pe mine insami. Cand el nu e langa mine, toate sunt lipsite de valoare si de culoare. Iar cand el e langa mine,inima imi bate din ce in ce mai tare si toate capata sens.Sunt dispusa sa fac absolut orice pt k el sa fie macar jumatate din cel care era pana acum ceva timp. Accept bucuroasa sfaturile celor care au mai trecut prin asa ceva, dar si a celor care au pur si simplu vre-o idee,chiar daca nu au trecut prin asta.Va multumesc anticipat! -
asta e unul dintre cele mai frumoase mesaje pe pe care le-am citit pe eva

si prefer de o mie de ori sa citesc despre 'probleme' de genul asta, decat despre garsoniere si electrocasnice, in the name of 'love'
maria, probabil prietenul tau a dobandit un confort si o siguranta in relatia voastra. gandeste-te ca el a fost cel care a alergat dupa tine, dar in timp sentimentele tale au devenit din ce in ce mai intense, si e oarecum normal sa bata putin in retragere, pentru ca a fost luat pe nepregatite de turnura care au luat-o lucrurile. nu te speria, asta nu inseamna ca nu te mai iubeste, ai rabdare cu el si incearca sa il intelegi. probabil ii e frica, mai ales ca sunteti destul de mici amandoi, daca am intles eu bine -
maria cand el umbla dupa tine, tu erai indiferenta si el ardea ca sa te cucereasca. acum ca tu te-ai deschis si esti foarte disponibila el numai are nici un motiv de lupta stie ca te are. asa merg lucrurile, probabil ca deja el s-a indreptat catre alta reduta de cucerit. asa ca daca vrei sa il pastrezi, cu toate ca mie imi pare cazul clasic de "a obtinut ceea ce a vrut si gata", ridica nasucul pe sus si aminteste-ti cum erai cand alerga el dupa tine. scuza-ma daca suna prea dur dar nu cred ca te-a iubit iar tie dragostea asta o sa iti treaca si o sa te mai indragostesti de inca cateva ori.
-
Sincera sa fiu, sunt absolut convinsa k el m-a iubit ... si poate k inca ma mai iubeste.Numai k ne aflam intr-un moment foarte greu al relatiei noastre, peste care as da orice sa trec cat mai repede posibil.Ma pot descrie k fiind o luptatoare(poate dat fiind faptul k sunt nascuta in zodia leu),dar sunt in acelasi timp foarte emotiva,sensibila... Parerea mea este k atunci cand iubesti,nu trebuie sa ti cont de varsta pe care o ai!Poate multi dintre voi,cei care cititi acum aceste randuri ma credeti nebuna sau obsedata,dar nu e asa,va asigur.Am mai avut prieteni inaintea lui,dar nici unul nu a fost k el,nici unul nu e k el si nici unul nu va mai fi k el. Am gasit la el ceva care-l face unic prin felul sau de-a fi si poate d-asta il si iubesc atat de mult! Ma rog la Bunul Dumnezeu sa-mi ingaduie sa raman alaturi de el mult timp de acum inainte...El este ingerul meu!
-
Nu totul este tragic la aceasta varsta. Sunt constienta k poate gandesc putin matur pt varsta mea. Alte persoane, la 18ani, se gandesc doar la distractie si alte chestii de genul asta. Poate maturitatea mea provine din greutatile pe care le-am intalnit in viata! Si... nu au fost putine! Am facut inca de la o varsta frageda lucruri(ma refer la faptul k am facut foarte multe treburi casnice, am avut grija de fratiorul meu si de alti bibici, multe alte lucruri) pe care unii poate nici la o varsta inaintata nu le fac. Nu ma laud cu asta,dar in sinea mea sunt mandra de mine! Nu cred k ma poate judeca cineva pt asta
-
"IL ADOR & IL IUBESC mai mult decat pe mine insami"
Din experienta celei cu garsoniere si electrocasnice
iti spun ca asta e cea mai mare greseala.
Daca ai avut mai multe greutati in viata si te-ai maturizat mai devreme, asta nu inseamna ca trebuie sa pui pe altcineva mai presus de tine. Nu face aceeasi gresala pe care am facut-o si eu si, probabil, multe altele.
Si iti dau un singur sfat: atunci cand dispare comunicarea, dispare totul! Incearca sa vb cu el, sa vezi ce se intampla. Poate doar s-a intors roata, poate e ceva mai grav, poate chiar simte ca e mai bine sa va vedeti "mai rarut, ca-i mai dragut"
f24fun, daca ma apuc sa postez aici ce mesaje ne trimeteam eu si prietenul meu, n-o sa-ti vina sa crezi. Ce e aici e prea putin... -
sincer chiar imi pare rau ptr tine.nu pot sp k stiu prin ce treci,dar lucrul asta sa intamplat intre mn si prietenul meu.eu eram exact qm e aqm prietenul tau.au fost zile ingrozitoare,chiar i-am sp sa ne despartim,ne-am despartit plangand amandoi,dar n-am rezistat fara el.eu iti sp sa incerci sa vb deschis q el,sa-i sp ce te deranjeaza,ce te apasa.dk ati avut zile minunate sunt sigura k te-a iubit.asta ai spus-o si u cu multa certitudine.intalniti-va si vorbiti deschis.dk iti este greu sa-i sp toate astea in fata,scriei o scrisoare,iti va fi mult mai usor sa te exprimi.vorbiti despre asta!
-
Si eu am iubit intens la 17-18 ani , deci stiu cum este. Nici macar nu a trecut prea mutl timp de atunci.
Stii ce credeam? Ca atunci intalnesti iubirea adevarat, o iubire care dureaza toata viata. Ne-am planificat impreuna( mai in gluma, mai in serios) casatorie si copii. Am fost intr-un cerc de prieteni cu multe cupluri,majoritatea formate la 17 ani. Si crede-ma , cel putin fetele, toate au vise!
Am observat insa ca in general povestea e urmatoarea: el fuge dupa tine, chiar insista, tu nu esti hotarata. Apoi ii dai o sansa si te implicit tot mai mult, ajungi sa il iubesti, sa nu poti sa vezi viata fara el. E un soi de dependenenta. El insa ajunge sa te lase pe tine sa te implicit, e ‘ randul tau’ . Cred ca in general barbatii sunt cei care cuceresc si se asteapta ca femeile sa intretina relatia.
Cat despre sfaturi...am vazut ca ti s-a sugerat sa fii mai indiferenta,. Ar merge, insa poate s ail indeparteze si mai mult. In final poate ajunge la alta. Totusi , daca te iubeste, cred ca nu ar face-o.
E nevoie de multa rabdare sa construiesti o relatie la varsta asta, pe care nu toti baietii o au. Totusi, in cazul nefericit in care va despartiti( sper sa nu fie cazul), nu uita ca viata e mult prea complexa si nu se rezuma la o persoana. Trebuie sa ai o viata sociala, profesionala etc. Si crede –ma , pe langa un prieten, si sa ai prietene e important, sunt unele lucruri pe care le poti face numai cu ele!
Sper ca nu te-am descurajat. Lupta daca creziu ca merita. Uite, la mine lucrurile nu s-au terminat prea bine, insa eu mai cred in iubire. Apare cand te astepti mai putin -
Aseara s-a intamplat ceva ingrozitor... mi-a tr un msj si mi-a sp exact asa "nu mai pot rezista si la programul de la munca si la o relatie!"... Sper sa nu ma considerati o isterica, dar am inceput sa plang in asa hal, incat nici nu mai puteam sa respir. K o ironie a sortii, m-a sunat nepoata lui,ea nestiind ce s-a intamplat. I-am sp si ne-am intalnit k sa mai vbm, in incercarea de a ma linistii. Apoi... Mada (nepoata lui), in incercarea de a ma linisti pe mine, s-a intristat si ea...am facut-o si pe ea sa planga


. Toata noaptea numai asta am facut...am baut ciocolata calda si ness si am plans. Am adormit pe la 6:30dimineata. Acum... inainte sa ma ridic din pat, stateam cu ochii inchisi si ma gandeam... si ma rugam la Dumnezeu k tot ce s-a intamplat sa fie un cosmar. E prima zi fara el. E ingrozitor.Imi este teama sa nu fac o depresie...Asta e a doua zi de cand nu am mai mancat si de cand plang intr-un. Stiu, sunt chiar prea foarte emotiva, dar nu ma pot abtine!Simt o piatra grea care-mi apasa sufletul din ce in ce mai tare...Ai lui au spus k el a facut asta intr-un moment de suparare(am inteles k a avut anumite probleme pe acasa si...mai multe chestii) si probabil era foarte nervos cand a trimis msjul ala. Ma rog la Dumnezeu sa fie asa, si sa ne putem impaca. Nu mai stiu sa traiesc fara el. Chiar si in casa daca stau, oriunde ma uit il vad pe el. Orice obiect si loc din casa imi aminteste de el. Pe strada daca ies, e destul sa vad o masina ca a lui si... Nu mai pot...Vreau sa mooor! -
Haide, tu, lasa-l pe d-l Goe sa-si faca numarul de razgaiala fara sa-i mai dai in bobi si sa-i mai cauti in coarne.
Daca m-asculti si-ti vezi de treaba ta vreo 3 zile, vine d-l Goe mintenash sa-si ia din nou de la tinele dozele de rasfatz cu care s-a invatat asa tare , i se cuvin de drept si de-acuma i se pare ca n-au valoare, fiindc-ai provocat inflatie de ele. -
Draga mea spuneai ca nu ai mai gasit unul ca el si ca nici nu vei ma gasi .. iti spun eu .. ca el vei gasi nu unul ci 1000 si mai buni decat el vei gasi si mai multi so chill out
. Stiu ca ti-e greu acum sa intelegi si sa vrei sa accepti ce spun eu insa vei intelege peste ceva timp ca asa este.
Stiu ca acum il vrei langa tine si ai face orice dar nu actiona in disperare. Stai calma si asteapta caci daca de iubeste se intoarce el cu coada intre picioare
. Dar daca a facut acest lucru la nervi ar trebui sa iei si tu in calcul daca tu vei putea trece prin ce treci acum de fiecare data cand are el vreo problema (si culmea nu cu tine). Inca ceva .. el la 22 de ani nu poate intretine o relatie si nu poate munci in acelasi timp .. ce va face mai tarziu daca acum cat e tanar si in putere el nu face fata la un job si o iubita?
Tu incearca sa te linistesti si fa-ti de lucru cateva zile .. incearca sa nu stai prea mult in casa singura si fara nici o ocupatie
P.S.: Si nu mai scrie cu "k"