Cea mai trista zi..am nevoie de un sfat

  •  
    • 63 mesaje
    7 Feb 2008, 14:56
    0 0
    Va rog daca ma puteti ajuta si pe mine cu un sfat..nu am cu cine sa vorbesc..merg la psiholog dar acolo nu mi se dau sfaturi, si eu nu am cu cine sa vorbesc.
    O sa incerc sa fiu cat mai scurta:
    Am un prieten de 2 ani.Astazi noi implinim 2 ani si trebuia sa ne intalnim.De`a lungul relatiei am avut multe certuri, eu avand probleme de sanatate care m`au tinut mult timp in casa,iar el avand probleme materiale.Intre noi e o mare diferenta de bani si niciodata in acesti ani nu ne`am permis sa mergem in vacanta,el nu ar accepta sa mearga undeva pe banii mei, si cred ca nici mie nu mi`ar placea sa fiu in aceasta situatie.Dar am trecut peste asta.Am mers cu niste prieteni la mare vara trecuta si el mi`a facut un mare scandal.Am mers desi eram bolnava, pt ca efetiv la 20 ani SIMT CA VIATA TRECE PE LANGA MINE si sunt disperata.Am avut mari probleme cu stomacul, am fost spitalizata de 3 ori..si el nu intelege ca certurile astea ma fac sa imi fie rau, uneori nu mananc cu zilele, merg la psihiatru sa imi traez problemele, sufar si de anxietate si depresie, dar el nu ma intelege, zice ca o sa fie cu mine toata viata si ca ma iubeste si apoi ma supara fara sa se gandeasca ce rau imi face.Eu il iubesc si ne invartim intr`un cerc vicios.2 ani noi nu am fost nicaieri impreuna, si el imi reproseaza ca nu il iubesc, oare daca nu il iubeam mai stateam 2 ani cu el?Puteam sa fiu cu altcineva daca vroiam mai multi bani.Dar am stat cu el,simt ca m`am sacrificat intr`un fel, si el crede ca nu il iubesc.
    Azinoapte ne`am certat foarte rau,stiti de ce? pt ca el se gandeste ca eu o sa il parasesc vreodata,ca nu il iubesc, ca sunt materialista.Pe mine ma dor lucrurile astea pt ca de sarbatori am fost certati, si eu am iesit cu un coleg fara ca el sa stie..un coleg cu multi bani, cu care ma simt bine, e vesel, nu isi face probleme, dar i`am dat papucii pt ca vroiam sa ma intorc la EL. Si EL acum imi spune ca sunt materialista..SIMT CA INEBUNESC.M`am intors la el pt ca urmau ziua lui, ziua noastra, sf valentin, si am vrut sa fim impreuna, pt ca si anul trecut pe vremea asta am fost certati, si de ziua mea am fost certati, si nu am vrut sa se repete povestea si anul asta.
    Acum l`am sunat ca imi e f rau si nu pot sa ma intalnesc cu el, si nici nu as merge cu inima impacata dupa tot ce s`a intamplat zilele astea, si el mi`a zis bine PA. Cand ne`am certat azinoapte nu se astepta sa mi se faca rau?
    Simt ca desi il iubesc, imi pierd tineretile langa el si nu ma bucur de viata fara griji pe care as putea sa o am.El e mai mare cu 2 ani, la anul termina facultatea si simt ca ma maturizez prea repede langa el si nu vreau asta.Am niste probleme pe care le tratez la psiholog si el mi le 'zgandare'..
    M`a intrebat daca o sa fiu toata viata lang el indiferent de ce se va intampla.M`am speriat..la anul o sa munceasca , o sa intre in viata de adult si vrea sa ma traga si pe mine in asta..eu vreau sa traiesc...si cand imi gasisem pe cineva cu care sa o iau de la capat, m`am intors la el.Nu stiu ce sa fac..
    Am cea mai mare nevoie de un sfat de la cieneva mai trecut prin viata decat mine..Nu mai am lacrimi sa mai plang..m`am saturat sa mai sufar..
    Il iubesc si totusi ma simt ca intr`o inchisoare..sunt lucruri care pur si simplu nu se leaga, nu decurge totul fara griji si natural, cum vad la altii de varsta mea.
    Vreau sa fac alegerea corecta,nu vreau ca peste cativa ani sa imi para rau ca acum, in loc sa traiesc, stateam si plangeam si sufeream de stomac.
    Am mare nevoie de un sfat, si va rog abtieti`va de la critici gramaticale, nu mai am lacrimi de cat am plans,
    un sfat.......
  •  
    • 93 mesaje
    7 Feb 2008, 15:06
    0 0
    cred ca esti putin confuza...nu am inteles prea bine povestea ta,dar cred ca esti intr-un moment greu,eu zic ca ar fi bine sa te calmezi,sa nu mai plangi si apoi sa te gandesti ce e mai bine pentru tine,tu esti singura in masura sa decida,nu te supara,dar boala asta a ta e ceva psihologic?adica simti nevoia sa te refugiezi intr-o "boala" atunci cand dai de greu?sa stii ca viata ta de adult a cam inceput la 20 de ani si traiesti si fiind adult nu incercand sa ramai copil intr-un corp de adult...ti-as mai zice cate ceva,dar mie teama ca devin subiectiva...linisteste-te si gandeste lucid si MATUR.
  •  
    • 63 mesaje
    7 Feb 2008, 15:13
    0 0
    cum sa simt nevoia sa ma refugies intr`o boala? nu simt nevoia sa fiu in spital crede`ma.. cand sunt foarte suparata ma doare f rau, se numeste boala psihosomatica..
    oricum mersi pt sfat incerc sa ma calmez, mereu incerc sa ma calmez.de sarbatori am luat o pauza de 1 luna in care eu am ajuns la concluzia ca imi e mai bine langa el, si acum simt iar nevoia sa ne despartim...nu stiu ce sa mai fac..ma simt f trista..parintii mei zic ca s`au saturat sa ma vada trista din cauza lui.
  •  
    • 100 mesaje
    7 Feb 2008, 15:17
    0 0
    Fara sa stii,sau fara sa vrei,iti cam rapunzi tu singura la problema pe care o ai.,,il iubesc,dar ma chinui langa el".am gasit pe cineva vesel care ma face fericita",,simt ca trece viata pe langa mine" ,,sunt tanara si vreau sa imi traiesc viata".....Draga mea,oricat s-ar iubi doi oameni,daca se chinuie unul pe altul,nu merita sa stea impreuna.Acordati-va respect.Daca sta langa tine si se chinuie,daca stai langa el si te chinui,merita?Nu-i esti datoare si nu iti este dator in asa fel incat sa va macinati reciproc unul pe celalalt.Sunteti tineri,viata merge mai departe,de ce complicati lucrurile?
    Psihologul? iti ia banii,atat.Solutia e la voi,in voi,in sufletele voastre.Niciodata,cu toti psihologii din lume,nu vei reusi sa treci peste asta,daca tu nu vrei cu adevarat.Vointa si raspunsul este la tine.Bafta.
  •  
    • 149 mesaje
    7 Feb 2008, 15:25
    0 0
    ...As vrea in 1 rand sa tragi aer in piept si sa te relaxezi indiferent ce v-a fi tu trebuie sa fi capabila ori sa o iei de la capat ori sa mergi mai departe ptr asta ai nevoie de o minte clara si de un suflet tare. Deci te rog eu mult fa asta ..Asa...acuma sa discutam ca intre fete. Iubirea apare si dispare din viata noastra nici noi nu stim de ce insa atunci cand nu mai putem sa facem fata "iubirii" plecam .Ca sufletul tau sa fie impacat ar trebui sa discuti cu el TOT ce ai de zis chiar daca acest tot v-a durat 4 ore. Comunicare e cheia si nu ajungeti sa va certati daca el se v-a supara cand ii spun un adevar nu fi tu cea care se rasteste la el lasa-l sa se enerveze si sa urle sa se manifeste apoi se v-a linisti si arata-i ca tu ai lasat garda jo k ESTI SATULA de certuri si tocmai de aia nu ai intrat in "jocul lui" Intreba-te tu pe tine ce vrei si daca vrei sa fi MATURA sau sa iti traiesti altfel viata.Mi-ar face placere sa aud ca s-a rezolvat ca ati sarbatorit acesti 2 ani si k o sa faceti sa fie bine INSA daca acest lucru nu e posibil incearca sa vezi si alte usi deschise .El este si v-a fi mere complexat de faptul ca nu are o situatie financiara buna si de aici porneste toata problema lui ..cred ca si el ar trebui sa vb cu cineva specializat referitor la acest lucru , el crede ca ORICARE femeie l-ar parasi ptr ca nu are un BMW si o casa cu piscina nu e vb de tine Ar trebui sa puteti sa discutati iar tu sa cauti raspunsul in sufletul tau daca vrei si poti sa ramai cu el asta dupa o lunga discutie.Acum ar trebui sa sarbatoriti si sa vedeti acelasi drum nu sa va intrebati care pe care paraseste si de ce ...Tine-te TARE V-a Fi bine ..Cu drag
  •  
    • 3337 mesaje
    7 Feb 2008, 15:37
    0 0
    eu v-am spus sa nu se mai difuzeze emisiunile cu monica si irinel
    ca de acolo iese si materialismul asta

    redevenind seriosi si eu il inteleg un pic pe el. daca te uiti in jur cam toate pun botul la bani (dar nu TOATE) aici poate greseste el
    e cam infacarat acum si nu vede rational.
    pe de alta parte eu cred ca tu tb sa iti cauti unul ca ala din perioada Craciunului (poate chair pe ala)
  •  
    • 7364 mesaje
    7 Feb 2008, 16:17
    0 0
    cum adica ai o boala psihosomatica? Cum o cheama in particular? ca sunt multe boli in care afectiunea fizica este doar efectul uneia psihice....

    Aa, si viata de adult cam incepe la 20 de ani. Ai voie sa votezi, sa faci sex, sa te mariti, sa conduci masina... Viata de adult are si parti bune si parti mai putin bune. Depinde cum o privesti...
  •  
    • 649 mesaje
    7 Feb 2008, 16:20
    0 0
    Daca la 20 de ani zici ca trece viata pe langa tine....vai de capul...meu
  •  
    • 1711 mesaje
    7 Feb 2008, 16:24
    0 0
    ce nu inteleg eu sunt urmatoarele:

    - in afara faptului ca te imbolnavesti/te spitalizezi/urmezi psihoterapie/vrei sa nu iti treaca viata pe langa tine etc. etc. cu ce te ocupi? faci scoala? lucrezi? tu cum de ai bani si el nu?
    - el ar putea sa se angajeze part time in paralel cu facultatea. de ce nu face acest lucru, in afara marsavului santaj emotional de care este capabil?
    -pe tine ce te sperie: faptul ca te "trage" in viata de adult (salariu/responsabilitati/facturi de platit/distractie mai putina) sau caracterul lui de om cam "las" (dupa opinia mea)? adica nici el nu isi traieste viata, dar nici tu!

    overall, din punctul meu de vedere este o partida haioasa si ca iubit, si ca putere financiara. insa tu las-o mai moale cu straile astea de rau de la stomac. incearca sa o iei mai moale cu cafeaua/dieta/tzigara (daca este cazul) si pune mana si mananca! singurul tratament eficient si verificat! cate putin din doua in doua ore!
  •  
    • 63 mesaje
    7 Feb 2008, 16:38
    0 0
    Draga mea ancuta-micuta, crezi ca mint ? nu stiu sa iti zic cum se numeste stiu doar ca la ultima spitalizare toti doctorii care m`au consultat s`au pus de acord ca e pe sistem nervos si iau pastile pt depresie fara ele mi`ar fi rau in fiecare zi, asa imi e rau doar la suparari f mari cum e asta.
    Eu ma ocup cu facultatea.El la fel, dar o sa se angajeze semestrul viitor part time.Pe mine ma sperie faptul ca ma pune sa ii jur ca o sa fiu alaturi de l mereu, ca el dupa ce o sa se angajeze full cand trmina facultatea ..nu stiu nici sa ma exprim pur si simplu imi este frica de lucrurile astea, si sufar si de anxietate, si imi fac multe griji numai cand ma gandesc mi se face frica si incepe sa imi bata inima tare stau in pat si nu pot cotrola lucrurile astea..si la psihoterapie nu mi se da nici un sfat, ca trebuie sa gasesc eu calea cea dreapta' ...
    numi place ca desi spune ca ma iubeste si i`am demonstrat de multe ori in acesti 2 ani se indoieste de mine fara motiv
    si nu imi place nici sa fiu tarata intr`o viata plina de griji pana nu consider ca mi`am trait viata fara griji cu toate nebuniile ei, in parte din cauza bolii pe care incerc sa o depasesc si in parte din cauza lui..sunt prinsa la mijloc..si am venit la voi cu sufletul deschis, nu imi doresc decat un sfat obiectiv, fara reprosuri si neintelegere pt ca am parte din plin de ele
  •  
    • 100 mesaje
    7 Feb 2008, 16:43
    0 0
    Din ce spui tu aici reiese ca el este un MAAAARE EGOIST si tie iti place sa te torturezi singura.Ai grija ca s-ar putea in final sa fii doar tu cea care sufera,daca continui in felul acesta.
  •  
    • 7364 mesaje
    7 Feb 2008, 16:44
    0 0
    Grey, nu am zis ca minti. Te-am intrebat doar cum se cheama boala ta in special... Chiar nu stii de ce boasla suferi?


    Anyway, daca relatia asta iti face atat de mult rau, de ce mai stai in ea? Este un factor in plus care iti agraveaza starea de sanatate....
  •  
    • 1711 mesaje
    7 Feb 2008, 16:51
    0 0
    boala de "domnisoara" cam asta-i boala de cand lumea si pamantul. cred ca nu ai suficienta incredere in puterile tale si te agati de boala ta ca de colacul de salvare. ca pe aici se reduce totul la tine: "sunt bolnava/sunt sensibila/am nevoie de dragoste/tandreturi etc. etc." probabil ca in ai tai iti este sprijinul. nimica rau, insa vezi tu, sa ai 20 de ani, o viata fara griji materiale, parinti sanatosi si tot sa fii depresiva?
    daca doar el iti da starile acestea, de ce nu tai raul din radacina?? si lasa-l sa se duca!...
    insa atunci cum mai justifici nervii tai de "primavara"?
  •  
    • 63 mesaje
    7 Feb 2008, 17:04
    0 0
    nu stiu..ti`am explicat simptomele..pe reteta medicala scrie doar tulburare somatica

    asta e faza, ca am incercat sa ma rup, mi`am gasit pe altcineva, si dupa 2 sapt am renuntat ca sa ma itorc la el.nu stiu..si mie imi frica sa nu fiu doar eu cea care sufera
    cand 2 oameni se iubesc dar se chinuie unul pe altul merita sa mai continue?
    eu ma tem ca privesc lucrurile prea in serios cand ar trebui sa fie usoare, vesele fara griji.
    am fost cu el 2 ani si inca as mai fi stat pana o sa aiba bani si de atunci vedem lucrurile roz dar el zugraveste viitorul in negru peste rozul meu si asta ma sperie faptul ca imi pun toata baza in el incerc sa fim fericiti asa cum suntem si m`e frica ca intr`un inal nu o sa mai fie asa.
    am vrut sa tai raul de la radacina si ara trecuta cand am fost despartiti 3 luni si pana l urma el m`a cautat si eu am cedat.
    din nou de sarbatori, despartiti o luna, eu l`am cautat ,
    iar acum iar cearta..iar despartit...?iar cautat?..nu mai vreau sa fiu in cercul asta vicios dar nu stiu ce e bine pentru mine..
    astept in continuare mesajele voastre, am nevoie sa ma trezesc la realitate si sa iau decizia corecta..
  •  
    • 1711 mesaje
    7 Feb 2008, 17:15
    0 0
    nu cred ca in mesajele noastre sta rezolvarea, ci in puterea ta de convingere ca o astfel de relatie (deci nu el, personal) iti face rau. nu stiu de ce el isi vede viitorul in negru la 22 de ani, ca asa, motive sa ne plangem ca nu avem bani/casa/masina/noroc la 6/49 etc. etc gasim cu totii! importante sunt actiunile, nu vorbele si lamentarile!!!
    si sa stii ca o persoana optimista, pozitiva are numai de castigat! atrage numai persoane puternice, nu fete palide ce abia fac umbra pamantului! ce puii mei?! am impresia ca al tau fucker este doar un pustan cu p.ulica, nicidecum un barbatr adevarat! spune-i ca mai trebuie sa creasca (peste toot! ) daca mai insita cu prostiile si gandurile negre!
  •  
    • 1711 mesaje
    7 Feb 2008, 17:15
    0 0
    edit
  •  
    • 1711 mesaje
    7 Feb 2008, 17:15
    0 0
    edit
  •  
    • 233 mesaje
    7 Feb 2008, 17:40
    0 0
    grey, mie mi se pare ca tu ai o atitudine negativa si foarte plangacioasa, nu stiu ce veselie astepti tu de la altii cand tu esti o deprimata. Nu sunt doctor dar cred ca la tine sunt niste stari mai mult induse din nevoia ta de a fi bagata in seama. Depresia si anxietatea sunt probleme foarte grave si chiar nu iti doresc sa le ai. DE ce naiba oameni care nu au probleme reale incearca sa le creeze singuri? Oricum eu zic sa infrunti situatia cu curaj, daca ai o mica depresie sa treci singurica peste ea si nu te mai vaita atat, atitudinea asta negativa iti face numai rau. Incearca sa faci in fiecare zi cate un lucru cat de mic care iti face placere si o sa vezi ca incet incet zilele prind culoare. Si sincer o relatie cu despartiri atat de dese nu mi se pare o relatie. Vrei sa copilaresti inca? Foarte bine, atunci nu iti mai plange de mila atat si iesi in oras sau fa-ti de cap asa cum vrei, nimeni nu te impiedica.
  •  
    • 3036 mesaje
    7 Feb 2008, 18:00
    0 0
    grey, asta nu este iubire, este relatie toxica.

    probabil esti atasata de el pentru ca iti imaginezi ca alti barbati nu ar suporta langa ei o femeie cu probleme ca ale tale - dar vin si te-ntreb (desi e foarte posibil sa nu fiu prima care face asta): oare ai mai avea problemele astea daca nu ai mai fi cu el?

    oricum, nu inteleg ce anume te face sa crezi ca el te iubeste asa cum esti. de fapt, te invalideaza la fiecare pas, distrugandu-ti self-esteemul bucatica cu bucatica.
  •  
    • 63 mesaje
    7 Feb 2008, 19:40
    0 0
    nu inteleg de ce tu derutata crezi ca mint??? draga mea nu trebuie sa iti demonstrez tie ca nu mint..eu chiar am ceste probleme cu depresia si anxietatea..de exemplu m`a intrebat maica`mea ieri daca vreau sa merg la barcelona si ata mi`a trebuit ca sa mi se faca frica si sa incep sa plang..problema asta nu stiu cum sa o depasesc,,,si unii care nici nu ma cunosc ma judeca..de unde stii tu ca nu`i adevarat..de ce mi`as creea probleme?el nu intelege lucrurile astea, pt ca nu i le`am spus, lui i se pare o pierdere de vreme sa mergi la psihoterapie..probabil ca asa si este ca de 3 luni nici un rezultat.
    daca renunt la pastilele de depresie mi se face rau,STIU, pt ca am incercat sa scap de ele si dupa 5 zile eram varza..

    si mai stiu c e o relatie toxica, dar nu inteleg de ce m`am intors la el, cand imi gasisem pe cineva care era asa cum vreau...m`am intors cu sufletu plin de dragoste si el mi l`a calcat in picioare
    mai devreme ne`am intalnit,,,,,,eu nu am mai aut putere sa prt nici o discutie, m`am saturat sa trag de relatia asta si totusi nu reusesc sa ma rup.am mai incercat de 2 ori
    mi`e frica sa nu regret dupa aceea

    nu am cu cine sa vorbesc..poate de aia am inceput sa ma lamentez aici pt ca nimei nu ma asculta