sunt ciudata!?
-
0 0Buna fetelor,
Pana mai ieri ma plangeam (pe buna dreptate), ca mi-am pierdut locul de munca, ca omul caruia i-am fost alaturi ani la rand m-a tradat si practic mi-a "ucis" bebelusul...dar azi,mi se intampla altceva...iar eu sunt derutata.
In urma cu ceva timp am cunoscut un El...galant, educat, scolit si culmea f. responsabil.
Probabil s-a indragostit de mine (fizic nu arat tocmai rau si nu e vb de lipsa de modestie) -si spun probabil pentru ca eu n-am nici banii si nici functia lui-pt. ca e dispus sa faca orice ca mie sa-mi fie bine (si nu neaparat material).
Eu, fata simpla...dar cu mandrie,nu ma prea topesc dupa el si astfel ca am ajuns sa nu prea stiu ce vreau.
Stiu ca e stupid sa a intreb pe voi, dar...este posibil ca in timp sa ma pot indragosti de el, sau e mai intelept sa-i marturisesc ca banii si atentia lui nu sunt suficiente deocamdata...doar pentru ca eu nu-s obisnuita cu atata generozitate materiala si sufleteasca...
Va pup -
Sunt momente in viata noastra cand dormim sa fim rasfatate si protejate. Ce conteaza ca nu il iubesti, iubirea vine cu timpul. Conteaza sa iti placa putin de el. Povestea ta imi aduce aminte de primul meu iubit, care saracul era in stare sa imi ofere si luna de pe cer pentru a fi fericita.
Esti o norocoasa ca ai dat peste un baiat asa de dragut.
Eu inca il mai astept pe printul meu. -
mi-amintesc vorbele unei foste colege de serviciu (repatriata in Israel in 1989) : fiecare om are pretul sau, incat daca-i oferi prea putin, te refuza, iar daca-i oferi prea mult, se sperie si iar te refuza.
daca adaugam dictonul "timeo danaos et dona ferentes", tabloul e aproape complet.
inainte de a merge mai departe si de a incerca sa relationezi cu altii, cred ca este necesar sa te intelegi pe tine, sa afli ce vrei, si ce esti dispusa sa primesti/accepti din partea altcuiva.
rolul mandriei aici este nepotrivit : ai cumva impresia ca primesti pe nemeritatelea, sau ca primesti o pomana ? ti-e greu sa intelegi ca nu suntem si nu putem fi egali ?
ti se pare imposibil ca un om sa aprecieze ca forta si puterea dobandite sunt fara valoare in sine, ci numai prin ceea ce-i permit sa faca pentru cei din jur, sau pentru cineva anume ? -
pai depinde ce fel de om esti...
eu, una stiu ca nu pot daca nu exista chimie inca de la inceput.
am incercat acu 7 ani (dupa o mica-mare iubire esuata) cu un tip super responsabil, care ma tinea in puf non-stop, care arata bine, care era destept, cu cariera si mai ales matur....dar fata de care...mumu chimie.
stii ce s-a intamplat??? degeaba mi-am impus ca trebuie sa-l iubesc, degeaba mi-am impus ca are tot ce trebuie ca sa ma faca fericita...inimioara nu si nu...si dupa 3 luni, mah nene imi era scarba numai cand ii simteam mirosul pielii. brrrr..
si acum ma apuca bazdacul numai cand imi amintesc.
bietul om nu mai stia ce sa-mi faca ca sa nu mai fug de el ca de dracu. evident ca o perioada am incercat cat mai mult sa evit sa ramanem singuri si cand am ajuns la faza de dezgust numai cand ma atingea pe mana..gataaaa..i-am dat viteza.
3 luni de autosugestii si degeaba...
groaznica experienta si groaznica sentazie. bleac....
never-ever n-o sa ma mai incurc cu nimeni pe lumea asta daca nu simt inca de la inceput ca vreau tavaleala de tavaleala cu musiul
asa ca...acum stau si fluier la picior de lemn decat sa-mi prind mintile cu vreunul chiar si pt. o singura noapte.
no...acum am pe unu care-mi trage clopotele si dupa 8 luni de NF ma gandeam ca poate ar fi bine??? no way...nu exista chimie, ata ete..n-o dau la nimeni...inca
-
ca sa poti accepepta fara ca sa te simti umilita trebuie sa fii constienta de "stalucirea" ta ,sa-i zicem, din care si tu "dai " in acea relatie , de rolul tau in relatie . Daca ai impresia ca in momentul de fata " nu ai ce sa dai" ma refer la bucurii , comnunicare , etc , da , mai bine te retragi si cauti unul caruia sa ai ce sa-i oferi.
-
Carmelia
a pus punctu' pe I. Daca dragoste nu e, nimicutza nu e! si adevarat era Marin Preda. cand eram super tanara si super frumusica, aveam o mica droaie, care se tineau dupa mine. Rasfat maxim! Ei, prin droaia asta erau la un moment dat, simultan, doua specimene care ma oripilau dar erau pline de atentii. Unu, o piticanie de juma de metru, bogat (vila, masina, vila, apartament, vila, garsoniera, cont, cont), care tot ma imbia cu averile lui si imi aducea flori in fiecare zi. Degeaba, vorba lu' Carme, mi se incrancena pielea pe mine numai cand il vedeam. Celalalt, nalt si albastru (ziceai ca e martian, jupierian sau saturnian, oricum de pe alta planeta, clar), bine facut, relativ ok cu averile, super atent si pontos. Dar, nimic, chimia ma arunca, ca intr-un experiment cu dinamita, la km. de astia doi. Concluzie: nu te lega la cap, vezi tu, intuitia nu te inseala. Daca ai postat aici, ai si tu oarecare dubii ca vei ajunge sa il iubesti vreodata. -
Daca zici ca tocmai ai trecut printr-o experienta dureroasa, nu crezi ca meriti si tu sa fii un pic rasfatata?
Depinde ce cauti tu,ce-ti doresti. Eu stiu ca un om il poti indragi pe parcurs daca-ti da motive.
pe urma stiu sigur ca oricat de mult ai iubi pe cineva, dac te rqaneste mereu iubirea asta dispare ca un fum si ceea ce ramane cred ca stii si tu cum e. -
si ce daca, fetelor??? iubesti de mori, esti ranita in aripa de nu te mai aduni cu anii dar cand iubesti simti ca traiesti, la naiba.
asta-i viata, dom'le...ne aruncam in valuri, plutim pe norisori, picam din cer si ne rupem si gaturile...dar cand iubim simtim ca traim cu adevarat si nimic din ce se intampla nu trebuie sa ne faca sa regretam acele clipe indiferent cat de mult suferim.
fara chimie nu exista iubire, asta-i clar. adica exista altfel de iubiri datorate prieteniei, respectului...dar iubirea fireasca dintre un barbat si o femeie este cu un pic de pasiune....adica mai multa (in cazul meu)
si fara chimie puteti sufla in duda
-
"si ce daca, fetelor??? iubesti de mori, esti ranita in aripa de nu te mai aduni cu anii dar cand iubesti simti ca traiesti, la naiba.
asta-i viata, dom'le...ne aruncam in valuri, plutim pe norisori, picam din cer si ne rupem si gaturile...dar cand iubim simtim ca traim cu adevarat si nimic din ce se intampla nu trebuie sa ne faca sa regretam acele clipe indiferent cat de mult suferim."
mi-a placut tare mult , carmelia. frumos spus si sunt si de acord. -
of of carmelia cata dreptate ai.........
numai ca ....eu lovita recent in aripa cum spui tu ....l-am intalnit pe musiu cel care ar face orice sa ma vada fericita, multumita , ocrotita, etc
DAR ...chimie mumu ( citez)
ma rog este ceva dar prea putina ca sa ma faca pe mine zuzu acea pasionala sa ma desfasor
ba il vad taranoi , ba il vad copil , ba il vad prea moale ( ca si caracter ) , ba il vad prea topit dupa mine , ba ma sufoca ( cu texte de genul langa tine nu ma pot abtine niciodata )
sincer as vrea sa imi dau o sansa ....ca de iubit am iubit ok , mi-am luat-o in freza la modul cel mai nashpa posibil , am vazut cum e si sincer nu cred ca mai vreau ( sa mi-o iau in aripa) , dar si asa parca nu e bine
cum poti sa te lasi iubita si sa nu simti acelasi lucru , vreau sa iubesc , vreau sa ma topesc cand ii aud vocea , vreau sa rad din tot sufletul langa el , cu el , vreau sa simt placerea de a sta langa si cu cineva -
dlema, cu mos craciunul n-am nimic dar fordul ma scoate din sarite.
si ca sa fiu in topic, ia ganditi-va cum e mai bine: sa fii impreuna cu cineva chiar daca nu sar scandei de pasiune sau sa fii singura cuc? eu am o prietena care dupa ce a cautat vreo 10 ani marea dragoste si n-a gasit-o, sta cu un barbat mult sub nivelul ei si intelectual si financiar pentru ca , o citez" singuratatea ma omoara" -
Multumesc ca mi-ati raspuns...
Ma gandeam la ce spunea zuzu2....Doamne, chiar asa il vad...moale,agasant...dar,uneori imi face placere sa vb. cu el...
Stiu ca viata mea ar fi usoara langa el, dar....tot timpul, in suflet voi simti un gol...
Apropos...nu este nici urat, nici batran....doar ca nu e genul meu...
Merci mult pt. pareri, sunteti niste dulcici.