Un sfat...sincer!

  •  
    • 85 mesaje
    16 Ian 2004, 14:41
    0 0
    Pt. cele care au un sot sau un prieten care e divort si acesta are un copil din casatoria anterioara. Vreau sa imi spuneti daca v-a fost greu sa va obisnuiti cu ideea ca el va trebui sa tina legatura cu fosta sotie si sa o vada toata viata, datorita copilului pe care il au. Iti trebuie cativa ani sa te obisnuiesti cu ideea sau daca de la inceputul rel. nu esti obisnuita, nu se mai poate face nimic? Mi-e greu sa stiu ca voi fi sotia lui, iar cealalta va sti mereu care e viata noastra, pe unde mergem, cum o ducem. Si toate astea din cauza copilului care va fi si la noi in anumite zile. Vi s-a intamplat sa simtiti asa? Ce a-ti facut pt. a trece peste asta?
  •  
    • 28 mesaje
    16 Ian 2004, 15:45
    0 0
    Draga mea,
    Iti scriu in calitatea de "cealalta". Mai exact iti scriu ceea ce simt eu si cred ca orice femeie desteapta si cu bun simt face. Din momentul in care casatoria mea cu primul sot s-a incheiat PUR SI SIMPLU NU AM MAI FOST INTERESATA de ceea ce face el.Aveam destule necazuri pe cap, fiind o femeie singura cu un copil, ca sa-mi mai bat capul si cu ce face el. L-am clasat ca fiind un nemernic si gata.Mi-am luat viata de la capat! Acum am un sot care merita cu adevarat acest nume (sot!), am si al doilea copil si spun drept ca daca nu ar fi fetita din prima casatorie care sa-mi aminteasca atunci cand se intalneste cu tatal ei...nici nu as stii ca el mai exista. Fetita a tinut legatura cu el si asa este cel mai bine pentru copil, iar tu trebuie sa intelegi treaba asta.Copilul nu a avut nici o vina in povestea dintre parinti deci nu trebuie sa simti fata de el anumite resentimente. Din contra, purtandu-te frumos cu el (in fond e doar un sufletel de copil, nu un dusman)iti vei apropia mai mult sotul. In final iti mai spun ceva: nu o cunosc pe actuala sotie a ex-ului (nu am fost curioasa sa o cunosc) dar din simplul fapt ca se poarta frumos cu fetita mea atunci cand se duce pe la ei am o anumita simpatie fata de ea si ca atare o las sa-si vada de viata ei asa cum fac si eu cu a mea.
    Bafta si fii femeie desteapta!
  •  
    • 437 mesaje
    16 Ian 2004, 17:19
    0 0
    Draga pisicuta,

    Cazul mirunastefan este EXCEPTIA si nu regula. Eu am cunoscut-o pe actuala mea sotie cand eram in divort cu prima cu care am un baiat. Atentie, sa fii pregatita: divortul meu a durat trei ani si opt luni pentru ca draguta ex venea la tribunal si cerea impacarea, gasea motive sa amane prezentarile si tot felul de alte sicane, inclusiv deschidere de actiune de divort si de catre ea, ulterior, a retras-o. Bun. La prima noastra intalnire eu am venit cu baiatul (avea patru anisori) si i-am spus ca daca ii place de vreunul din noi trebuie sa ne ia pe amnadoi sau pe niciunul. Copilul locuia cu maica-sa, nu pentru ca nu l-am fi vrut, dar un copil mic are nevoie in primul rand de mama (daca este sa alegem din cei doi). Iti spun sincer ca a respins-o la inceput, dar pentru ca ea a fost foarte diplomata (la fel si eu – nu se impune nimic, este o mare gresala - si poate l-a si iubit cu timpul, copilul s-a atasat in timp de ea incat ajunsese in concedii sa doarma numai cu ea, ii face confesiuni pe care mie (eu sunt un tip mai rece si mai dur) nu mi le face, etc. O data, cand am fost sa-mi iau copilul ca sa il vad conform hotararii tribunalului , fosta ne-a pandit si, cat am fost eu sus ca sa il iau, s-a apropiat de sotia mea actuala ca sa o vada (imi stia masina, si ea era pe locul din dreapta). A urmat o scena penibila, dar din clipa in care actuala a vazut-o pe fosta i-a fost clar ca nu are de ce sa se teama daca ma intalnesc cu fosta ca sa-l iau pe baiat. Niciodata nu am avut nici cea mai mica discutie pe tema asta. In schimb, copilul era supus la un adevarat interogatoriu de catre fosta cand se intorcea acasa de la noi. Deoarece, probabil spunea adevarul ca se simte bine cu noi, urmau niste scene de criza. Urmarea: dupa trei su patru scene de genul asta copilul a refuzat sa mai povesteasca ce vedea sau se intampla la noi. Imediat au inceput “indoctrinarile” cand venea la noi ii spunea actualei ca “mama este numai una”, etc. Niciodata nu l-am obligat pe copil sa-i spuna in vreun fel (mama, doamana, etc.), de mic i-a spus pe nume. Este adevarat ca, in aceeasi masura, si actuala a dat dovada de intelegere si tact acceptand aceasta situatie. Acest lucru insa a grabit acceptarea ca mama de facto a actualei de catre copil, fara ca macar sa constientizeze acest lucru. Partea cea mai rea este ca trebuia sa asistam la telefoanele pe care le dadea fosta, chipurile de dorul copilului, cand statea mai mult la noi sau in concedii in scopul de-al “prelucra” ideologic, reamintindu-i pe aceasta cale ca ea este mama, chipurile se interesa de ce ii dam noi sa manance, etc. DAR erau sicane. Cand am simtit ca este cazul i-am spus ca daca nu suna rezonabil (suna de trei patru ori pe zi la cele mai nepotrivite ore – eu sunt un tip extrem de organizat, cu ore fixe de masa, de somn, etc.) nu-i mai raspund pana la sfarsit la telefon s-a mai potolit dar doar intr-o anumita masura.
    Acum, pe mine m-au ajutat doua lucruri baiatul isi exprima fata de mama dorinta de a ma vedea si de a sta cu mine. Al doilea lucru a fost, sa zicem - circumstantial, cand fosta s-a convins ca actuala il iubeste si ingrijeste pe baiat a lasat-o mai moale cu geloziile (NU se numesc altfel). La controlul prin telefonul mobil NU A RENUNTAT NICIODATA, si uneori ma scoate pur si simplu din minti cu telefoanele.
    IMPORTANT: tu trebuie sa dai dovada de cel mai inalt nivel de tact si diplomatie, daca fosta face prostii se vor intoarce impotriva ei le un moment dat. Niciodata NU vei fi cu adevarat mama copilului sotului tau. Daca te impaci cu ideea asta lucrurile vor merge foarte bine. In sfarsit, NU depinde totul de tine. El are un rol foarte important in protectia intimitatii voastre (care insa nu va fi privata niciodata) impotriva fostei, dar trebuie sa fie foarte ferm.
    Imi pare rau sunt multe de spus dar am rezumat, sper sa te ajute.
    Mult noroc si fericire alaturi de sotul tau. (Depinde in cea mai mare masura de tine, totusi o femeie tine casa).
  •  
    • 16 mesaje
    17 Ian 2004, 03:37
    0 0
    E greu, crede-ma. Eu am fost in ambele situatii. Fetita mea, foarte legata de mine si micuta . Fostul sot se gindeste sa o ia intr-o excursie de 3 nopti (ea nepetrecind nici o noapte plecata de acasa pina atunci) cu noua prietena si copilul ei (baiat de 1 an si 1/2. EU habar ne avind de cine e femeia respectiva, ce invirteste, cum o cheama, caci nu a crezut de cuviinta sa se introduca daca tot se
    gindeste sa-mi ia copila in excursie. Mentionez ca ea nu era nevasta si nici prietena stabila, era o aventura. Nu mi-a placut situatia si nu mi-am dat aprobul. Sint si de partea cealalta a baricadei, cu foata nevasta a noului barbat si copilul lor. E greu, Trebuie sa-ti musti limba cind iti vine sa spui ceva, cind ti se pare ca barbatu tau parca intretine 2 case, nu una, cind pina si banii tai incep sa se indrepte spre casa fostei. Deci e tare greu.
    Aratosule, intelege ca e foarte greu pentru orice mama sa-si rupa copilul de linga ea si sa-l stie la alta in casa. Asa e instinctul matern. Fosta ta nevasta nu era geloasa ca esti tu cu alta ci cred ca totul era legat de copil. TU trebuie
    sa fi in relatii bune cu mama copilului ca la ea e durerea, nu la noua ta nevasta care a re ca musafir din cind in cind un copil care oricum nu-i al ei si ori ca vine ori ca nu vine, ii e perpendicular. Mai bine incerci sa intelegi faptul ca vrea sa stie ce se intimpla la voi in casa din moment ce copilul ei petrece timp la voi si ii sugerezi mai bine sa te intrebe pe tine ce vrea sa afle decit sa intrebe copilasul.
    Asa zic eu ca ar fi toata lume linistita. La noua nevasta e vorba de gelozie de
    tipul: ce ai tu cu fosta, ce trebuie ea sa stie ce faci tu" nu la mama copilului.