NU MAI VREAU sa fiu ...
-
0 0Nu incep cu am o problema, pentru ca am mai multe.
Stiu ca a mai fost acum cateva saptamani o eva cu o problema asemanatoare. Era deprimata. Am citit topicul ei si sfaturile voastre.
Sunt o eva tanara si de cateva luni de zile sunt intr-o stare foarte pesimista, sunt deprimata. Am incercat sa ies din aceasta stare, dar in ultima vreme s-a accentuat. Am ajuns sa stau la tv si sa incep sa plang. Trec repede de la o stare la alta (rad cu colegii si apoi peste 20 min sunt trista, tacuta). Tot timpul am fost o persoana vorbareata, deschisa, implicata in 2-3 lucruri deodata . Pana acum .
In curand va fi ziua mea si pentru prima data nu-mi doresc nimic, nici un cadou. (nu, nu schimb prefixul)
NU MAI VREAU SA FIU IN STAREA ASTA ..urasc starea in care sunt.
Pe voi evelor mai mari, cu mai multa experienta de viata, va astept cu un sfat, un sut in fund, o mustrare, orice. -
pai sa vedem... ce motive de nemultumire exista in viata ta? pe plan profesional cum stai? dar personal? s-a intamplat ceva tragic recent in viata ta? ai suferit vreo pierdere (de orice fel)?
mi-e cam greu sa cred ca NUMAI o zi de nastere poate provoca o depresie. ca mie asa imi suna ce traiesti acum. -
Fetelor, nu ziua de nastere e problema, era doar un exemplu sa puteti intelege starea in care sunt.
Delia, sa iti raspund:
- Pe plan profesional, sunt la inceput de drum, am un post k. Adevarat, de 1 luna a venit o colega noua pe care eu trebuie sa o invat (habar nu are in domeniu, are 37 de ani) si am aflat de la un binevoitor (am vazut) ca are salariul dublu fata de al meu deja marit .
- Personal, sunt impreuna cu prietenul meu de 2 ani, nu locuim impreuna. Acum de 2 luni am aflat ca el de 6 luni se vedea cu o tipa (a avut o relatie scurta inaintea noastra) si in fata mea tot sustinea ca doar ca amici. Pe scurt, i-am cerut arhiva (doar am invatat de pe eva
) si am vazut ca ii cerea sa o vada, sa mearga cu ea la festivitatea de absolvire, ca daca ar exista intre ei ceva daca nu as exista eu. Am incercat sa ma rup, dar ceva ma impiedica. El incearca sa ma recucereasca (zice el), dar eu nu mai am incredere in el si am o groaza de indoieli .
Sunt multe de spus .. intrebati si va raspund. -
Dalia, sincera sa fiu cu somnul cam prost . Am avut acum 2 luni o perioada de 2 saptamani in care ma culcam ff tarziu(nu puteam adormi) si la ora 5 eram in picioare (fara sa sune ceasul sau ceva).
In ultima vreme am incercat sa ma culc mai devreme, dar nu mi-a iesit. De obicei in jur de ora 1-2 . Mai ies in oras (cu el).
Am incercat sa fac sport (de 5 luni), sa merg la masaj, impachetari, sa-mi ocup timpul . -
Pai viata ta pare "k" la prima vedere, cand de fapt nu este...

La munca, faptul ca nu esti apreciata corespunzator, iar cu prietenul-cel-cu-doua-fetze-sau-fete nici nu merita sa povestim!
P.S. intreb si eu: oare nu prea faci exces de cofeina/ness/bauturi energizante de nu apuci sa dormi si tu macar 7-8 ore?
Si acum... legat de tanti de la munca... daca nu intra in atributiile tale sa o inveti ce-si-cum, eu zic sa o lasi sa se descurce singura... mai ales ca este isteata din moment ce este dublu platita
Si tu axeaza-te pe partea ta de munca, astfel incat TIE sa iti fie bine, tu sa ai satisfactia personala ca mai inveti ceva util, ca mai pui o caramida la dezvoltarea ta profesionala. Si cand vei considera ca ai acumulat destule cunostinte, incearca de puneti cv-ul si prin alte parti.
Prietenul... la moral nu te prea ajuta, insa daca tu-l vrei prin decor... Insa m-as gandi cum sa fac sa dispara cat mai repede, sa il inlocuiesc cu cineva (mai) de calitate, desi nimeni nu-ti poate garanta acest lucru... insa oricine este mai bun in acest mooment decat el... mai ales ca deja te-a gezamagit... de cate ori vrei sa ti se intample acest lucru???
si daca tu consideri ca ai nevoie de ajutor specializat, du-te! la psiholog/psihiatru/preot etc.etc. oriunde tu consideri ca iti va fi mai bine si te va linisti!
legat de aniversare... tu cum ti-o inchipui? si exact asa sa procedezi! vrei cu bairtam, cu prieteni, cu mers in club? go for it! vrei de una singura, fara petrecere si dureri de cap! orice! numai sa fie exact in modul in care vrei tu sa traiesti acea zi! ca doar este ziua ta! -
Amigo83, eu zic ca si carentza de somn isi spune cuvantul. asa am auzit/citit, ca e chiar periculos pentru sanatate (fizic si psihic) sa ai perioade mai lungi in care sa nu dormi suficient.
ca veni vorba, stii ca la anumite boli psihice (sau poate la toate?) se dau medicamente care induc somnul? nu somnifere propriu-zis, dar printre altele te adorm, pur si simplu, la putin timp dupa ce le-ai luat (se iau seara) si dormi profund pana dimineata? de ce oare?
incearca sa te relaxezi o vreme inainte de culcare, fa ceea ce iti place si te destinde: citeste o carte (usoara), asculta muzica (linistitoare), eventual fa o alergare seara care sa te oboseasca fizic si sa te destinda psihic... -
Am redus consumul de coca-cola ( nu beau cafea, ness, alte bauturi energizante) ajungand la 1l /zi .
Pai intra in atributiile mele, adica managera si seful de proiect mi-au spus sa stea langa mine sa o invat. Acum sunt implicata intr-un proiect de anvergura si o sa mai dureze 1 an. As dori sa raman aici pana se termina, sa ma bazez pe ceva cand plec/cer o marire de salariu.
Cu prietenul, momentan e in peisaj pt ca nu prea e altceva mai bun. Prietenii lui mi-au spus ca de cand este cu mine s-a schimbat in bine (si o stiu si eu si toti) si ca a calcat stramb pt ca mama lui l-a tinut intr-un borcan.
Inca sunt cu el din mai multe motive, unul ar fi ca in ciuda faptului ca a gresit, e ceva acolo care ma face sa ii mai acord o sansa . Un alt motiv ar fi si ca mai ies din casa. Majoritatea prietenilor din facultate s-au distantat, cu job-ul, nu prea mai raspund la telefoane. La servici m-am mai apropiat de o colega (ultimele sapt), restul sunt mari, au familii etc. Din fostii prieteni la fel, ori sunt plecati din tara, implicati in relatii si stau mai mult cu persoana
iubita.
La drept vorbind, eu am mai multa experienta decat el la orice capitol, am facut mai multe . De la inceputul relatiei am avut o indoiala in suflet, ca la un moment dat va dori mai mult, sa experimenteze si tot timpul l-am intrebat daca vrea altceva (spunea ca nu) si sa aiba curajul sa-mi spuna. Acum, dupa cele intamplate cu atat mai mult am convingerea asta, ca da, poate va reusi sa reparte cat de cat, dar peste un timp, va dori mai mult (e mai mic cu 1 an) . Sunt constienta ca intr-o anumita masura il cresc si ca peste un timp, alta il va primi cadou cu fundita .
Tot incearca el sa-mi spuna ca ma iubeste si ca o stie acum si ca vrea sa fim impreuna si peste 20 de ani, dar ... Nu pot crede asa ceva si nu-mi place cand cineva promite ceva pt care nu poate garanta . Acum 8 luni as fi crezut .
Poate de aceea imi si este atat de greu sa ma rup de el. Inainte nu eram asa. Tot timpul am fost foarte transanta, la mine era alb sau negru.
Cu tristete pot spune ca nu am prieteni . Acolo, 2-3, sa iesim macar 1 data la 1 sapt sau sa vb la tel . Si acest lucru ma apasa ingrozitor, poate chiar mai mult decat altele.
Ajutor de specialitate, eu cred si sper ca nu e cazul .
Voi incerca sa dorm mai mult.
Dar nu stiu cat voi reusi, pt ca in curand incep si masterul, o sa vina in februarie si lucrarea de dizertatie. De sport vreau sa ma tin . Pe parinti ii ajut cu ce au nevoie (inca locuiesc cu ei). -
Am vorbit si cu medicul de familie si i-am spus ca sunt obosita . Mi-a dat sa iau niste suplimente nutritive . Mi-a spus sa incerc chiar sa-mi schimb job-ul (lucrez intr-un birou mare, suntem 30 pers de 6 nationalitati si in permanenta e zgomot de la telefoane, oameni; lumina artificiala in majoritate si aer curat, e mai greu pt ca ba unuia ii e curent, altuia cald , bla bla bla)
Nu stiu, nu mai am incredere in relatii. Vad in ultima vreme o groaza de persoane in jurul meu care dupa relatii de cativa ani se despart . Sunt oameni tineri, toti pana in 30 ani. -
Au venit evele cu sfaturi bune, dar as vrea sa stiu daca chiar esti disponibila sa schimbi ceva in situatia asta. Vei spune: sigur ca da, caci de aia sunt aici!
Da! Dar trebuie sa si vrei, trebuie sa accepti ca ai nevoie sa te iubesti mai mult, sa scapi de ceea ce nu-ti face bine si sa te rasfeti cat poti de mult.
E vorba de relatia aia in care te complaci. Te otraveste pur si simplu. Te inchide acolo si tu ramai supusa pentru ca nu e nimic in zona. Acel nimic poate deveni ceva palpabil dar nu cat esti intr-o relatie de compromis. Scapa de mizeria aia, si plange-ti linistea, singuratatea si libertatea. Da mai bine decat resuri mizere de iubire!
Nu vreau sa apar ca o frustrata a relatiilor care scartaie, dar a ta e demult putrezita. Sunt cea care lupta atunci cand merita, ceea ce nu e cazul vostru.
Deci termina ceva ce trebuia sa se fi treminat demult, si spune-mi dup-aia ca nu esti cu mult mai bine
Imi place ca totusi nu uiti de tine, faci sport si te rasfeti. Dar asta e pe din-afara, sufletul tau e... la pamant. O stii. Nu te poti ridica altfel.
Acesta e sfatul meu. Il vei aplica sau nu, imi vei baga o replica prin care sa spui ca nu poti face ce ti-am zis, te vei scuza...etc. Tu alegi!
Eu am tinut sa-mi spun parerea. Asta as face eu! -
Furnik_isterik iti multumesc . Nu esti frustrata . Stiu ca relatia ma otraveste, intr-o anumita masura o fac eu. Cand sunt cu el, uit de indoieli, dar in rest, toti balaurii apar. Sunt masochista intr-o anumita masura si imi aduc aminte de toate lucrurile rele.
Recunosc ca sunt lasa, pt ca nu pun punct. Ma sperie singuratatea si faptul ca nu am prieteni, doar cunostinte. Daca as fi avut un cerc de prieteni stiu ca m-as fi rupt de mult.
Sunt dezamagita cand vad ca persoane pe care le-am ajutat (pt ca asa am dorit si mi-a facut placere), pe care le-am sarbatorit si le-am certat cand a fost cazul nu-si aduc aminte de ziua mea, sau doar imi trimit un mesaj standard de felicitare .
Pot sa-ti promit tie si mie ca o sa incerc sa ma distantez la inceput si mai ales sa ma linistesc. -
Urasc sa ma dau exemplu: aveam prieteni comuni. relatie destul de stabila, solida, si in ziua in care urma sa avem starea civila(nu si nunta in sine), am avut o sclipire de inteligenta, am pus cap la cap minciunile lui, povestile altora, am pus amorul deoparte si am gandit la rece. Era clar : ma inselase.
L-am sunat spunandu-i ca nu va mai avea loc nici o stare civila. Sa anunte el oamenii, sa ma treca drept vinovata, dar sa stie ca vina este a lui si prostia de pana atunci a mea.
A urmat singuratatea, dar am trecut peste. Bineinteles ca nu am avut nici un prieten de partea mea, ma simteam prea obosita ca sa ma justific. Imi era egal cine si ce crede.
DAR : am supravietuit! povestea nu s-a terminat acolo. Viata mea nu! Sunt fericita acum. Serviciul mi-a tinut de urat, si am urcat profesional.
Nu am pierdut nimic
-
Carmen, stiu ce imi doresc. Mi-as dori sa pot trece peste perioada asta si sa am incredere in el . Imi doresc sa imi demonstreze ca ma iubeste cu adevarat si ca asa va fi si peste 10 ani sau mai mult; imi doresc sa fie el . Dar lucrurile astea doar timpul le va demonstra . Pana atunci ..
Imi doresc sa fiu vesela, sa visez si sa am energia sa infaptuiesc acele vise.
Stiu, sunt naiva intr-o anumita masura . Visez la cai verzi pe pereti. Dar daca in viata nu ai avea vise, cum ai putea merge mai departe ?