oPsedata!
-
0 0yep, ma oPsedeaza melodia asta:
http://www.youtube.com/watch?v=mkWQzn6YwZ4
si-mi vine sa mor de ciuda ca nu reusesc sa o identific. am deschis topic la divertisment cu speranta ca poate poate cineva o recunoaste. aiurea...nimeni, nimic!
mey, chiar nimeni nu-i meloman pe aici?
cum pot afla cui apartine? idei, sugesti, niste bigudiuri de facut venele cretze?
-
'neata !

nu pot avea pretentia unei culturi muzicale, dar din Haceaturian mi-a ramas in minte ca sonoritate cu care-l asociez dansul sabiilor, si aceasta piesa nu ma duce cu gandul la el.
ca sonoritate, pare intr-adevar sa apartina scolii ruse.
sap si eu, si om vedea.
oricum, lupe, mersic pentru trimiterea din aceasta dimineata.
nu garantez ca nu ma voi indrepta iute spre culta, superba si gratioasa nikita, careia i-am cazut victima si eu, dar acest intermezzo mi-a facut bine...
mai vino, din cand in cand macar, cu chestii decadente de genul asta ! -
Omega

as fi incantata sa aflu cui crezi tu ca apartine bucata muzicala.
Eu sunt mai mult decat convinsa ca-i Khachaturian. Era unul din preferatii mamei mele, fragmente din Spartacus se auzeau zilnic la noi in casa. Poate de aceea mi s-a parut atat de cunoscuta piesa. A accesat o casuta a memoriei, emotionandu-ma si rascolindu-ma in acelasi timp. De aceea aflarea compozitorului a devenit obsesiva pentru mine
-
mai drajelor, cre'ca diferenta apare din faptul ca voi v-ati obisnuit sa vedeti scrierea de pe cd-uri, cu precadere produse in vest, in timp ce eu am avut alta obisnuinta, putintel mai veche, de dinaintea inventarii cd-urilor
.
dar este steril sa discutam despre asta.
in fond, cuvintele, si apoi scrierea, sunt simple conventii.
si atata timp cat cu totii stim despre ce vorbim, este in regula, iar diferentele sunt in fapt total irelevante. singurul rost ar fi ca, iata, mai facuram ceva trafic pentru forum.
poate vom gasi rezolvare pentru obsesia lu' lupe, sau poate nu.
dar chiar de-i vom gasi numele (alta conventie !) sau nu, splendoarea pe care o aduce aceasta muzica ramane aceeasi, oricum i-am spune.
mai copii, cand mergeti pe camp sau urcati muntele, aerul pe care-l respirati si mirosul florilor va aduc aceeasi bucurie, chiar de nu stiti numele plantelor, nu-i asa ? -
a propos de nenea...
mi-amintesc intamplarea, relativ recenta, cand, in autobuz fiind, si stand in picioare, la un moment tanara care statea pe scaun s-a ridicat, si i-a oferit locul unui cetatean de langa mine, cam de aceeasi statura cu mine, dar vizibil cu ceva mai multi ani.
am fost tentat, insa nu stiam cum ar putea interpreta tanara vorbele mele, sa-i multumesc pentru faptul ca ... nu mi l-a oferit mie !
-
da, se pare ca am mai pomenit povestea...
este o cugetare care mi-a placut totdeauna, si care este (prea) adevarata : este cel putin interesant ca ne amintim, fara a omite vreun detaliu, intamplari uneori de demult, dar, in acelasi timp, nu ne amintim ... de cate ori am spus acelasi lucru aceleiasi persoane !
acum ma roade intrebarea : oi mai fi pomenit cumva si despre cugetarea asta ?