cum e mai ok?
-
0 0Buna fetelor!am si eu o intr...cum e mai ok...sa tai raul din radacina sau sa lupti pt ceva pana in panzele albe chiar dak lupta asta iti provoak multi nervi...?
-
"In 279 i. Hr., Pyrrhus (Pirus), ilustru comandant grec, rege al Epirului, a reusit sa-i invinga pe romani la Auscullum, cu pretul unor sacrificii si pierderi imense. Dupa aceasta batalie, in care armata sa a fost aproape complet nimicita, el a raspuns celor care-l felicitau pentru biruinta: "Daca dobandesc inca o asemenea victorie, sunt pierdut".
Asta doresti?o victorie care sa te secatuiasca si care la sfarsitul luptelor sa iti ofere in oglinda o straina?o victorie a la Pirus?
e drept, nu reusesti s ate cunosti complet in viata decat in anumite situatii, pe care nu le intalnesti la tot pasul.merita insa aceasta cunoastere?ce castigi si ce pierzi daca renunti? -
Pai sufletul asa imi spune...pt k asa am fost educata in mare parte...k cele mai bune rezultate la obti luptand...app...ce intelegeti k vrea sa spuna o pers knd afirma" prima oara trebuie sa treci prin iad pt a aprecia paradisul" acestea mi le-a spus un fost pr si knd i-am spus ce am inteles din asta adik "k u nu consideri k mi-ai facut f mult rau iar knd imi va face altu mai mult rau voi sti sa te apreciez" si mi-a spus k nu la asta se referea...si eu ma refer sa lupt pt o rel mai buna cu el sau nu..
-
daca tot am dat-o pe citate in seara asta...hai sa ti-l aduc pe Nitezche-"cel care se lupta cu monstrii, trebuie sa fie atent ca sa nu devina la randul sau un monstru.caci atunci cand privesti in abis, si abisul priveste in tine."
si.."knd afirma" prima oara trebuie sa treci prin iad pt a aprecia paradisul"
esti sigura ca dupa ce treci prin iad, mai poti fi capabila sa te bucuri de rai?cunosc persoane pe care iadul de care vorbesti le-a inrait suficient incat acum, de fiecare data cand viata le este calma si placuta, ele rastoarna totul. si asta pentru ca "iadul" de care vorbesti..le-a invatat prea mult cu o anumita stare de fapt.
mai pe sleau..cu anumite reflexe, mai mult sau mai putin conditionate. -
da..timpul este cel care le rezolva pe toate.de regula, nu sunt adepta"luptei" pentru viabilitatea unei relatii, pentru ca sunt de parere ca cele mai frumoase relatii sunt cele in care vine totul de la sine.
esti tanara, si crezi ca totul in viata se castiga prin lupta- si nu ai fi departe de adevar, sunt situatii in care trebuie intr-adevart sa lupti. vezi cariera, familie, casa etc.
dar...fiind si tanara, esti si imatura emotional- si aici te rog sa nu privesti cuvantul imatura ca pe o jignire-stiu ca la varsta ta orgoliile sunt puternice. incerc insa sa iti explic ca o maturitate emotionala se dobandeste la fel ca in orice alt antrenament, fie el intelectual, fizic, etc. cu alte cuvinte, pentru hotararile majore, ai nevoie de experienta de viata, pe care nu o dobandesti intr-un an sau doi- ca de altfel, nici prietenul tau.aveti amandoi nevoie de timp ca sa va cunoasteti, obisnui si accepta unul pe celalalt.se prea poate ca odata cu timpul, sa vedeti ca aveti sisteme de valori diferite, grade de toleranta absolut incompatibile si ca relatia nu este ...sanatoasa pentru nici unul dintre voi.
caz in care...din dragoste s-ar alege praful...si ar ramane.....tina.
poti sa il faci sa te aprecieze si sa te respecte prin puterea exemplului personal.prin asta, eu inteleg a tace si a face.poti evolua-spiritual, intelectual, fizic, poti ajunge sa te impui nu cu forta, luptand, ci cu inteligenta, subtil, bland,poti sa devii autoritara si fara sa pui omul pe fuga," un fel de mana de otel intr-o manusa de catifea".
pentru toate acestea iti trebuie deci,cultura, educatie, rezultate scolare deosebite, ambitie, perseverenta si ...putin noroc.pe care, daca esti fata desteapta, il poti fabrica singura.
eu nu iti pot dori decat...succes!