despre iubire (partea a II-a)

  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 17:37
    0 0
    Eu sunt mai sentimentala si imi place sa primesc si sa daruiesc multa afectiune. El e mai rational si doar in anumite momente e sensibil si e mai declarativ si deschis cu mine. Cu toate astea ne iubim, dar suntem cumva blocati, neputand sa ajungem la un compromis.
  •  
    • 1924 mesaje
    5 Iun 2007, 17:40
    0 0
    mary dixit : "Imi doresc - sa primesc afectiune si atentie, sa fiu ascultata si inteleasa si sa il simt ca imi e aproape si ca ar face orice sa ma simt fericita. (lucrurile astea simt sa le fac si eu pt el)
    Ce primesc - indiferenta din partea lui fata de ce simt si ce e important pt mine, amanare a discutiilor care ma framanta si justificari pt ceea ce nu imi ofera si eu am nevoie."



    ...

    eu sunt tare curioasa TU ce faci in aceasta relatie?
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 17:45
    0 0
    eu ii trimit mesaje cand e plecat, il sun si ii spun ca abia astept sa vina acasa, ii ofer afectiuea mea cand sunt cu el, il laud, ii ofer timp liber cand are nevoie, il ascult cand imi vorbeste si ii sunt alaturi, il ajut cand are nevoie, chiar daca in momentul ala nu ma simt in stare 100%, dar o fac pt el...cred ca mai sunt, dar asta mi-a venit acum, la o analiza rapida!
  •  
    • 7364 mesaje
    5 Iun 2007, 17:46
    0 0
    "imi doresc sa fiu cu el, dar as vrea sa ma respecte si sa ma iubeasca mai mult si imi arate asta."

    mary, noi oamenii sunt ingrozitor de diferiti unul de celalalt! doar pt ca nu te iubeste cum vrei tu, nu inseamna ca nu te iubeste. Cum ar fi ca el sa vina sa iti zica " mary, draga, daca m-ai iubi mai mult si m=ai respecta mi-ai arata ca poti sa imi lasi libertate mai multa, fara sa te superi" Tu cum ai reactiona?
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 17:50
    0 0
    ca ma iubeste in alt fel decat il iubesc eu as putea intelege si accepta. Dar faptul ca nu imi cunoaste cu adevarat nevoile, iar daca ii explic nu ia in seama, ma face sa cred ca sta cu mine din obisnuinta, nu din iubire...
    Ma intreb daca se poate ajunge la un compromis, daca el o sa isi dea seama vreodata DE CE e important sa ma faca sa ma simt iubita....
  •  
    • 7364 mesaje
    5 Iun 2007, 17:56
    0 0
    el nu-ti cunoaste nevoile, tu nu-i cunosti nevoile! ideea este ca aveti necesitati diferite, dar asta nu ar fi rau daca ati incerca sa gasiti solutii de compromis. Si asta fara sa il judecati pe celalalt ca nu va iubeste cat trebuie sau altfel decat vreti voi
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 18:06
    0 0
    eu i-am explicat de multe ori ce am nevoie ca el sa faca pt mine.Pe moment a zis ca a inteles, dar apoi s-a dovedit ca nu.
    E o chestie naspa pe care o aaud mereu de la el si din cauza asta cred ca ne invartim in cerc - dau un exemplu: daca ii spun "ma doare capul" el spune "da, si pe mine"... se aduce in prim plan pe el in momentul in care eu am o problema, in loc sa ma ajute.Asa se intampla cu majoritatea situatiilor. alt exemplu, daca spun: "sunt f obosita ca am adormit tarziu aseara", el zice "si eu sunt obosit"...exemple sunt nenumarate...

    E probabil o chestie de tact din partea lui...
  •  
    • 120 mesaje
    5 Iun 2007, 18:21
    0 0
    mie mi se pare ca tu ii interpretezi reactiile intotdeauna intr-un mod negativist
    aminteste-ti ca barbatii nu acorda atata importanta chestiilor astora de care vb tu si asta poate fi cauza reactiei lui,sau mai bine zis a non-reactiei
    daca crezi ca exista o problema reala care ameninta existenta cuplului vostru discuta calm,deschis si f clar despre asta, dar daca nu e mai bine sa te straduiesti putin sa-ti schimbi viziunea asupra felului in care functioneaza mintea unui barbat
    Cu cat vei parea mai disperata cu atat el va deveni mai confuz si va veti instraina.
    Cioara nu e niciodata atat de neagra pe cit pare
    Hai curaj...emotion-icon-care-te-imbratiseaza
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 18:36
    0 0
    daca eu il interpretez pe el gresit sa zicem ca as putea corecta asta, dar cum ramane cu: [ "ma doare capul" el spune "da, si pe mine"... se aduce in prim plan pe el in momentul in care eu am o problema ] ?
    dar oare nu asta e secretul relatiilor reusite? faptul ca cei doi isi cunosc nevoile si le si indeplinesc unul la altul?
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 20:48
    0 0
    tocmai ne-am certat pe mess. Am ajuns intr-un stagiu in care nu am mai fost pana acum...nu mai am incredere in el, ma deranjeaza tot ce face, ma enerveaza ca m-a mintit cu niste chestii. Urasc-Iubesc, cam asa ma simt acum. Nu mai vreau nimic, decat sa scriu despre asta, simt nevoia sa refulez, nu pot tine in mine. Simt cum ma transform urat si ma transform intr-o scorpie careia nu ii mai pasa de nimic.
    Asa ma enerveaza ca i-am anuntat pe ai mei ca vrem sa facem nunta si mama uneori imi aminteste..si eu ma uit la ea si o privesc f confuza.Nu mai stiu nimic, nu mai sunt ce eram, nici el nu mai e ce era...
  •  
    • 82 mesaje
    5 Iun 2007, 21:03
    0 0
    O sa-ti spun cum stau lucrurile din punctul de vedere al unui barbat. Personal chiar stiu sa ascult, am o rabdare de sfinx si o rezistenta psihica de invidiat. Cu toate astea iti spun cu toata sinceritatea, singurul motiv pentru care nu-i spun iubitei mele ca uneori ma inebuneste este acela ca nu vreau sa o fac sa sufere si las de la mine, asta nu inseamna totusi ca mie imi este bine, dimpotriva. Sincer, este foarte neplacut sa asculti in fiecare zi ce s-a mai intamplat la servici, te saturi sa auzi in fiecare zi aceleasi lucruri, aceleasi intrebari gen "ma mai iubesti", ma doare capul, ma doare burta, spatele, mi-a iesit un cos, pe scurt plangeri de tot felul. Nu stiu cati au puterea sa treaca peste astfel de lucruri si sincer nu stiu nici despre mine cat timp voi rezista in stilul asta. Lucrurile cele mai mici te macina cel mai mult, asta este adevarul din pacate.
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 21:32
    0 0
    mi-a zis sa il las in pace pe mess, ca nu mai vrea sa vb cu mine, asta in conditiile in care messu e singura sursa de comunicare. Inteleg ca lucrurile marunte macine, dar observ ceva la tine ce apreciez - faptul ca stii sa faci compromisuri si nu esti fixat doar pe ce vrei tu.Imi place ca stii sa fii maleabil, el nu stie si nici nu vrea. M-a respins, m-am simtit ca ultimul om. E clar ca nu mai e iubire intre noi si ce a fost frumos s-a dus. Nu mai fac nici un pas.Deja simt ca am inceput sa trag eu de el, ba sa vorbim, ba sa il inteleg eu, ba sa il ajut...si el nimic pt sufletul meu. Important e ca sunt sanatoasa, caci in fiecare zi sunt barbati care se dau la mine, dar eu din respect si iubire pt el ii respingeam. Nu l-as fi inselat niciodata si as fi fost doar a lui. Pacat ca el realizeaza cat a gresit abia dupa ce vede ca a pierdut.
  •  
    • 7364 mesaje
    5 Iun 2007, 21:43
    0 0
    mary, pana la urma tu de ce tii cu dintii de relatia asta? vad ca nu iti aduce implinire ci frustrare, nu te simti iubita, iubitul tau nu este genul de om pe care il doresti (nu se exteriorizeaza, nu te baga in seama, etc).... care e raspunsul atunci? si sa nu imi spui "pt ca il iubesc"... nu zic ca nu l-ai iubi, dar incearca sa gandesti rational
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 21:59
    0 0
    pt ca imi amintesc de NOI2 din trecut, de planul de a fi toata viata impreuna. Sunt in dilema daca relatia nu a mers mai mult din cauza mea sau mai mult din cauza lui. Daca as fi convinsa ca el a gresit mai mult si niciodata nu o sa fie mai apropiat mi-ar fi mai usor sa ma decid.

    Dupa certuri din astea ma cauta si imi vorbeste frumos si imi spune ca ma iubeste si e apropiat de mine, apoi dintr-o data totul incepe sa se repete si iar ne certam.Dar certurile au aparut cam dupa un an, doi de relatie si de atunci numai asa o tinem.

    Nu mai rezist. Daca as sti ca el chiar ma intelege si o sa fie cum era candva si e dispus sa faca ceva pt noi l-as ierta pt tot!
  •  
    • 147 mesaje
    5 Iun 2007, 22:02
    0 0
    si inca un motiv - pt ca nu tot timpul se poarta asa distant cu mine, uneori e foarte apropiat si iubitor. Atunci imi e atat de natural sa il iubesc...dar acum, imi tot amintesc cum imi zicea sa il las in pace ca imi da ignore pe mess.Asta e o lupta de orgolii...iubirea saraca e patata de asemenea atitudini!
  •  
    • 1308 mesaje
    5 Iun 2007, 23:13
    0 0
    Incearca sa iei o atitudine care sa il deruteze! nu ii mai reprosa nimic, nu mai fi dornica de afectiune vizibil. Incearca sa te concentrezi un timp pe persoana ta si asteata cateva zile si vezi ce se intampla.
  •  
    • 82 mesaje
    6 Iun 2007, 11:03
    0 0
    mary83 nu am de ce sa-i iau apararea si nici nu am de gand sa fac lucrul asta, nu-l cunosc si nu am de unde sa stiu ce este in mintea si in sufletul lui. Ceea ce te rog este sa te linistesti un pic si sa studiezi foarte bine problema. Daca nu mai este ca la inceput nu inseamna neaparat ca nu te mai iubeste. Chiar daca nu o sa ma crezi si noi avem probleme la servici, uneoari chiar foarte grave dar preferam sa nu vi le spunem tocmai pentru a nu va ingrijora. Nimeni nu este perfect, cel mai important este sa se gaseasca o cale de mijloc, mai lasa el, mai lasi si tu, foarte important este sa nu transformati tantarul in armasar. Este posibil ca el sa fie ok dar sa treaca printr-o perioada mai urata acuma si poate a ales sa nu-ti spuna si tie ca sa nu-ti faci griji. Chiar daca voi nu credeti treaba asta, noi, barbatii ascundem anumite probleme personale pentru a va proteja pe voi iubitele noastre. Ai rabdare, analizeaza cu grija problema si nu mai pune inainte raul. Succese.
  •  
    • 147 mesaje
    6 Iun 2007, 14:27
    0 0
    Poate ca e asa cum spui tu,angel, poate e stresat, obosit. Nu mi-a placut cum m-a facut sa ma simt. A fost urata atitudinea lui fata de mine.Nu ne vazusem de ceva timp, comunicam pe mess si cand i-am zis ca mi-e dor sa imi spuna cuvinte frumoase el a zis ca nu are chef si m-a respins. Aici mi se pare ca e lipsa de consideratie si iubire!
  •  
    • 82 mesaje
    6 Iun 2007, 14:51
    0 0
    Lipsa de consideratie poate, este foarte adevarat ca daca nu ai grija ce spui risti sa ranesti, lipsa de iubire nu stiu, singurul lucru pe care-l stiu cu adevarat este ca nimeni nu a reusit sa atinga perfectiunea ... inca.
  •  
    • 42 mesaje
    6 Iun 2007, 15:54
    0 0
    cunosc atitudinea asta :"ma doare capul", "da, si pe mine...". Am mai vazut-o si la alte persoane. Cand eu incepeam sa povestesc o problema pe care pe mine ma macina si aveam nevoie de un sfat, respectiva persoana facea ce facea si revenea la persoana ei si la ce probleme de genul ala are sau a avut ea lasandu-ma pe mine si problema mea in durerea mea. La inceput ma deranja dar dupa un timp am inteles ca nu toate persoanele pot empatiza cu tine si cu suferinta ta, nu toate persoanele sunt bune ascultatoare. Am reusit dupa un timp sa inteleg si sa accept ca suntem persoane diferite si ca daca eu pot asculta persoanele din jurul meu nu trebuie sa cer acelasi lucru de la ele. Sa-i asculti pe ceilalti si sa empatizezi cu ei reprezinta un talent. Si nu toti oamenii il au.