Si cam asta a fost sa fie..
-
0 0Buna tuturor.Am revenit si lasati-ma sa plang..atat vreau.Am gresit caci am crezut..Lui ii este mai bine fara mine,un final la care speram totusi sa nu ajung si iata totusi ca ma aflu in fata lui,un adevar crunt si dureror.Atat de dureros incat ma ucide pe zi ce trece.De 2 saptamani ma lupt cu mine insami,sunt zile cand ma trezesc mai plansa decat am adormit,sunt zile cand zambsc celor din jurul meu doar ca sa nu-si dea seama ca am intrat intr-o depresie.
Pe zi ce trece imi este mai rau..mai rau..Ne-am despartit.A ales pentu el si nu pentu noi!Fara a explica de ce,fara a a mai lupta.Si am fost atat de lasa incat nu i-am putut spune nimic decat.."sa dea Dumnezeu sa fii linistit de acum incolo si sa nu simti niciodata ceea ce simt eu"..atat am putut scoate din gura.
Poate ca ar fi trebuit sa tip,sa urlu,sa vorbesc..insa nu am mai avut putere.Simteam ca la asta se va ajunge si uite ca asa a fost.Se zice ca dragostea cea mare o intalnesti o singura data in viata dar la fel de adevarat este ca doar o singura data in viata poti simti ceea ce simt eu acum:tristete coplesitoare la un prag de depresie,nu gasesc sens vietii mele.Poate ca a fost o dragoste bolnava..fara sa ma gandesc ca se poate ajunge aici.Dar l-am iubit pe omul asta cu sufletul nu cu mintea.Nu ma puteam gandi cum va fi fara el?
Si totusi a ales..sa-i fie bine!Nu a vrut binele cu mine..a ales doar spunand:"sper ca viitoarea mea iubita sa aiba sufletul si chipul tau"
Nu a mai putut astepta inca 2 saptamani ci a ales sa-mi trimita un mesaj prin care m-a anuntat de decizia lui..si de atunci nu fac decat sa plang..sa plang si asta pe ascuns caci nu vreau sa aud pe nimeni care sa-mi zica:"lasa ca va trece..."."lasa ca va fi bine si ce este al tau e pus deoparte","nu mai plange ca nu merita".Tocmai asta este..aleg sa-mi plang zilele fericite alaturi de el,diminetile pe care mi le insenina aducandu-mi cafeaua la pat,florile pe care mi le dadea fara motiv,zambetul ce mi-l ofera atunci cand ma vedea incruntata..dar mai ales aleg sa-mi plang iubirea!
Nu ma certati va rog..si nici nu plangeti cu mine.Va multumesc doar ca m-ati lasat sa spun ceea ce este in sufletul meu,macar aici sa pot sa-mi descarc sufletul negru deja caci acasa,la servici sau in fata prietenilor..trebuie sa fiu tare! -
Nu ti-am scris pana acum, desi am urmarit de la inceput frumoasa ta poveste de dragoste. Imi pare rau ca suferi...suferinta din dragoste e cea mai grea....plangi...descarca-te....spune ce ai pe suflet. Poate asa iti vei alina putin durerea. Aminteste-ti cu drag de el, cu zambet pe buze....capul sus!!!!!
-
Nu pot nici macar la intrebari sa-mi raspund,macar de-as sti de ce nu ma vrea in viata lui..macar atat as fi vrut.Nu justificari,nu m-ar incalzi cu nimic dar nu poti spune:"o relatie nu e de mine" si apoi sa vii sa-mi spui:"multumesc ca mi-ai aratat ca poate exista si dragoste neconditioata si lipsita de interes","viitoarea mea prietena vreau sa aiba sufletul si chipul tau"
Sunt de acord ca dragostea cu sila nu se poate..asta e!Poate ca nu eu sunt pentru el,ca nu de mine are nevoie..atunci de ce vrei una ca mine?!Nu voi intelege niciodata.Nu regret ca il iubesc..regret doar ca nu intelege iubirea mea,nu i-as fi cerut niciodata nimic..
Ma gandesc acum..asta este povestea mea.Sunt sigura ca si el are una referitor la noi.Pacat ca nu voi stii niciodata parerea lui.Dar la ce folos argumentele cand concluzia lui este doar una! -
imi spunea un prieten de curand, care trece prin ceva asemanator, ca cel mai rau e cand cazi si cazi si cazi si ti se face tot mai frica. dar cand ajungi pe fundul gropii, e ok ca de acolo nu mai ai unde sa cazi si incepi sa te ridici. nu incerca sa nu suferi, n-ai cum. sufera cat poti si intr-o buna zi cand te trezesti dimineata o sa vezi ca e soare si ca te doare mult mai putin, aproape deloc.
-
Eu, ca un mascul mai insensibil, nu as putea sa iti dau probabil un sfat care sa te ajute. Dar oricum, e ciudata fraza
"sper ca viitoarea mea iubita sa aiba sufletul si chipul tau"
Se poate ca fiecare dintre noi sa avem o persoana mai speciala, cu care sa comparam diversele personaje din viata noastra, involuntar de cele mai multe ori.. totusi...
Daca tu esti persoana de referinta, ce nevoie ar mai avea sa caute in alta parte?
Oricum, curaj. Niciodata viata nu se invarte in jurul unei persoane. Never, ever. -
pai pentru ca e pur si simplu anormal sa spui ca vrea pe cineva ca tine, dar nu chiar pe tine. adica are internet explorer 7, dar vrea 6, ca de fapt sunt convinsa ca vrea de fapt o versiune a ta care sa gandeasca ceva mai putin si care sa ii ofere libertatea pe care el crede ca tu i-ai furat-o. eu am mai spus mai demult ca locul lui e acolo pe mare dar nu vreau sa mai insist acum ca tu de fapt nu ai spus decat ca vrei sa plangi. asa ca plangi, dar sper sa iti treaca repede
-
Invisible,crede-ma ca asta a fost ultimul lucru pe care am vrut sa-l fac,sa stau sa ma gandesc ce a vrut sa zica..cu aia sau cu aia.Pe mine m-a interesat doar ca el nu ma mai vrea in viata lui.Nici macar motivele nu le cunosc dar este decizia lui fata de care eu nu am cum interveni.
Cat despre ceea ce a spus el,hai sa o iau ca pe o.."esti atat de minunata dar nu te vreau pe tine ci vreau o alta..ca tine!" Nu vreau sa complic situatia mai mult decat este si nici sa fabulez asupra ei.Atata ratiune cat mai am..vreau sa mi-o mentin.Sufar pt tot ceea ce mi se intampla dar nu am ce face.Omul asta nu ma vrea,dintr-un motiv sau altul..el stie.Eu il vreau insa nu si el!
Mai clar de atat nu se poate..chiar daca "claritatea" asta ma face sa sufar si sa cad..si sa cad..si sa cad.. -
Erener, am incetat greva special pentru tine... Nu vreau sa-ti zic nimic, poate doar sa ma lasi sa plang langa tine. Fiecare dupa alt barbat, dupa alte iluzii si vise sfaramate. Nici eu nu vreau sa vorbesc. Vreau doar sa plang...si sa fiu lasata in pace. Sa nu mai aud cuvinte spuse de complezenta...
Imeda, cat de jos este josul? Ce faci atunci cand ai ajuns jos de tot si nu mai vrei sa te ridici, pentru ca de acolo nu te poate darama nimeni? -
Mie imi este Ok aici, jos...sunt linistita. Nu mai am zbateri, nu ma mai gandesc ca trebuie sa lupt sa ma mentin acolo unde sunt, nu-mi mai este teama sa nu-L pierd, sa nu mi-l ia alta... stau aici langa pietricica asta si nu ma deranjeaza nimeni...ma trezesc dimineata, ma duc la serviciu, stau pe acolo 8 ore, fac ce mi se spune si nimic mai mult, vin acasa si vegetez si apoi ma culc pentru ca a doua zi sa o iau de la capat...