spuneti si voi...
-
0 0Salut!
Am si eu un of, ca toata lumea, numai ca oful meu e mai...eh...complicat.
Am fost cu un baiat aproape doi ani. Spun am fost pentru ca ne-am certat foarte urat acum 2 zile. Nu ca ne-am certat e problema mea, ca de, asta se mai intampla, nimic nu tine la nesfarsit.
Problema mea este motivul pentru care ne-am certat, caci am vrut sa-i fac un bine, iar el a interpretat respectivul gest ca si cand i-as fi zis sa-si bage degetul mic de la piciorul drept in acid sulfuric.
Eu am aproape 19 ani, el 17, eu sunt anul I, iar el e la liceu. Sunt la o facultate la care am intrat prin examen, dupa ce am invatat ca o nebuna 1 an.
Mie imi place sa citesc, ma relaxeaza, ma deconecteaza etc etc etc. Lui nu. Mai mult decat atat, tin sa va spun ca a citit o singura carte pana acum (cred... ca nu a fost in stare sa imi zica alta), si anume "Ion", de Rebreanu.
Mi-a promis ca se apuca de citit, si cu o seara inainte de cearta-minune, imi zice senin, la intrebarea mea "ce cauti la calculator de 4 ore si nu citesti?" ca nu i-am comunicat mariei sale ce anume sa citeasca. la care eu am ramas interzisa.
Cearta a aparut insa in momentul in care eu am zis "Apuca-te o data pentru totdeauna sa citesti, ca de un an ma rog de tine, si mi-am pierdut rabdarea!!!" la care am primit un raspuns de genul "aha! ma pui sa aleg, vrei sa ne despartim, cauta-ti pe altul de nivelul tau, sa ma lasi in pace, ca ai sa vezi ca-mi pun ambitia si nu citesc, sau daca citesc, nu mai ai ce discuta cu mine; ma faci sa ma simt ca ultimul om!" si nu am mai primit nici telefon, nici mesaj, nici buna ziua, nimic din partea lui.
Acuma ziceti si voi, femei cu capul pe umeri, unele aveti si copii... Ce naiba e in capul lui si de ce a reactionat in halul asta, ca tampita de mine a vrut doar sa-i faca un bine, nu s-o vorba aia pe mama lui... -

n-am putut sa ma abtin
pai are 17 ani ce Dumnezeu asteptari ai de la el?
e adolescentul teribil, care face numai ce vrea el...
pai soro te-ai comportat ca ma-sa, si poate nu de asta are nevoie
eu zic sa-l lasi in durerea lui si sa gasesti unul mai matur...
apropo, copiii in ziua de azi nu prea mai citesc
al tau nu face exceptie de la regula -
da, ai dreptate, nu sunt mama lui, dar daca mama lui nu face nimic in sensul asta si eu vreau sa pot sa discut cu el si altceva in afara de "ce mult te iubesc eu pe tine; ce am facut azi" si altele asemenea... ce vina am? si m-am saturat sa-mi spuna ca se joaca nush ce joc, merge la fotbal, sau la nush ce meci unde se bat aia ca chiorii...
am incercat sa-i largesc putin orizontul... sa putem sa comunicam altfel... -
el e mai mic e normal sa reactioneze asa... tu esti aproape femeie in toata regula si el e inca adolescent... stiu situatia pt ca am avut (spre rusinea mea) un iubit mai mic decat mine cu 5 ani... dar am avut o relatie frumoasa cu el timp de aproape 1 an jumate dupa care am lasat o balta... cred ca trebuie sa intelegi ca tie iti place sa citesti si lui nu (e baiat!!!)... mai bine ii spui de masini modificate sau de ultimul sistem home cinema aparut pe piata decat de carti... sincer nici eu nu am citit atatea carti, si traiesc respir si totul e bine! nu poti obliga pe cineva sa citeasca... lasa l pt ca daca va vrea sa citeasca va citi... iar din raspunsul lui cred ca se simte un pic complexat (ca vrei despartire, ca sa ti gasesti un om potrivit care sa citeasca) ... cred ca trebuie sa stai frumos de vb cu el , sa i explici ca tie iti place sa citesti si ti ar face mare placere daca ti ar impartasi pasiunea, daca nici atunci nu se apuca de citit poate e o idee sa i citesti tu un paasaj care iti place sau un capitol... daca nici asa nu l prinzi in joc nu l mai bate la cap! iubiti=va mult si nu va mai certati din prostii!
-
inca ceva incearca sa nu-i faci educatie...se presupune ca o are deja.
mai lipseste sa-i spui ca trebuie sa se stearga la gura dupa ce mananca...pe bune acuma!
asta sa fie defectul pe care-l are si nu poti sa treci peste?
poate nu-i place sa citeasca. de ce nu i-ai recomandat tu o carte care crezi ca i s-ar potrivi...doar il cunosti de ceva timp.
sunteti inca copii amandoi!
asta nu e motiv de despartire! -
Poate saracul chiar nu a stiut ce sa citeasca si avea nevoie de un impuls, iar tu ai fi putut aborda problema astfel incat sa ii stranesti interesul, nu sa il faci sa se simta atacat si sa se retraga in cochilia lui. Poate era mai bine daca faceai un pic pe interesanta si ii dadeai "tema" cartea cutare, pe subiectul careia sa urmeze sa discutati impreuna peste doua saptamani
Asa ar fi simtit ca POATE sa se ridice la nivelul tau de cultura si ar fi luat-o ca pe o provocare. -
dar nu eu am zis sa ne despartim. el a inteles asta, doamne iarta-ma, ca nu stiu de unde... iar cat despre educatie... poate-s eu prea pretentioasa, dar vreau sa am langa mine un om cu ceva ceva cultura si cu care sa am ce discuta, nu numai "astazi am facut nu stiu ce, mi s-a intamplat asta si asa...". ca asta numai comunicare nu e.
-
minaret,daca e inca la liceu,stai linistita,trebuie sa dea bac-ul si mai citeste si el ceva de prin programa scolara.acum depinde si ce ai avut tu pretentia sa citeasca omu'.daca-i oferi carti de filozofie si el nu a citit decat "Ion",atunci slabe sanse sa citeasca altceva decat ce-i in programa scolara.voi locuiti impreuna?sau el vine in vizita si tu-i spui: hai sa cetim ceva? sau sa facem temele impreuna...
-
Acum vorbind serios,fiul meu are 12 ani si nu-i place sa citeasca.Eu la varsta lui,mancam carti.Dar nu-i impun nimic.Vorbesc cu el pe diferite teme si daca vad ca ceva ii trezeste interesul,ii spun ca daca citeste cutare carte,se va lamuri mai bine.Asa citeste,ca e curios.Daca as incerca sa-i impun,in loc sa citeasca din placere,ar citi cu sila.