iubire, sex , detasare
-
0 0incerc si eu cu un subiect:
acum un an m-am imprietenit cu un baiat, dupa 8 luni ne-am despartit; il iubeam dar nu ne potriveam, el e neserios, nu puteam sa pun baza pe ce spunea, era intr-o stare de semidepresie din care nu-l puteam scoate cu nici un chip....nu faceam mainimic impreuna...tinea la mine, dar a preferat sa renunte la relatie decit sa fac un efort pt a pune lucrurile pe roate.
am simtit ca lupt pt o cauza pierduta, si l-am lasat sa faca cum a vrut!
mi-a fost ff mult dor de el, am mai incercat sa reiau relatia, dar era de o indolenta crasa, prefera sa stea deoparte si sa se gindeasca la mine decit sa faca ceva concret!
ne-am reintilnit, si-a dat seama ca ma vrea, dar ca se teme de o relatie serioasa...asa ca vrea sa avem o legatura mai " detasata".
Tin la el, dar imi e teama ca nici de data asta nu va iesi nimic, ca ma voi implica din nou si voi suferi...
oare voi putea sa ramin detasata, obiectiva, fara sa incep sa trag de el sa fim cit mai mult impreuna, sa facem lucruri in comun, sa-l vad fericit si fara sarcasmul ce-l caracterizeaza.
e singurul om cu care am simtit ce inseamna sa faci DRAGOSTE.
ce ziceti? -
aveti dreptate, m-am gindit si eu azi mult la treaba asta! ai spus bine, "indolent"; asta a si fost unul din motivele pt care ne-am despartit!
si totusi...
ma gindesc ca daca am sa ma tin tare, poate-l aduc pe calea cea buna, desi
stiu foarte bine ca am prea putine sanse, oamenii nu se schimb!
sint extrem de rare cazurile in care un om se schimba cu adevarat, si pt asta e nevoie de un fel de cataclism.
dar, am sa ma mai gindesc...