Sa nu ma-ntrebi...
-
0 0Sa nu ma-ntrebi iubita mea in lipsa ta de-i viata grea.
Sa nu ma-ntrebi daca iubesc,sa nu ma-ntrebi daca traiesc.
Sa nu ma-ntrebi daca mi-e dor. Sa nu ma-ntrebi de vreau sa mor
Sa nu ma-ntrebi daca mai plang, sa nu ma-ntrebi ce am in gand.
Sa nu ma-ntrebi ce-i frumusetea si suferinta si tristetea.
Sa nu ma-ntrebi ce-i fericirea, nici dac-am cunoscut iubirea.
Sa nu ma-ntrebi daca zambesc, in jur de pot sa mai privesc
Sa nu ma-ntrebi daca ma doare, nici daca vad pe cer ca-i soare.
Fara sa-ntrebi am sa-ti raspund, frumoasa mea cu suflet bland
La orice-ai vrut sau vrei sa stii, raspunsurile vei primi.
In lipsa ta mi-e greu iubire, iubesc, traiesc in amintire
De chipul tau imi este dor. Eu fara tine vreau sa.....mor.
In noapte lacrima-mi ascund, de dragul tau iubire plang
Cu tine-n gand adorm cu greu, in vis apari si esti a mea.
Ce-i frumusetea? -chipul tau. Ce-i suferinta? -dorul meu
Ce e tristetea? -viata mea. De-ar fi s-o pierd nu mi-ar pasa.
Ca am putut sa te cunosc, sa te ating, suflet frumos
Si am putut sa-ti simt iubirea si am aflat ce-i fericirea.
Daca zambesc o fac prin lacrimi. Daca privesc nu-s ochii mei
Ca nu mai au lumina lor, de cand te-ai departat de ei.
Nu stiu, nu vad daca e soare. Nimic acum nu are rost
Secunda fara tine doare. A fost frumos, frumos......a fost! -
Din pacate am simtit-o pe propria piele...
Poezia asta mi-a trimis-o "el" la un an dupa despartire...Eu am pus capat relatiei...ma rog...situatia a fost un pic mai complexa...Or sa-mi sara multe eve in cap...amandoi eram casatoriti...am trait o dragoste nebuna...eram cat pe ce sa fac o prostie mare dar...mi-am revenit.
Oricum...m-a marcat poezia...ceva ce-ti intra la inima... nu se uita niciodata... -
O iarna si o primavara
Ce dureros se impletesc,
As vrea a nu stiu cata oara,
De tine sa ma-ndragostesc.
Da-mi viata! Doar sa ma privesti!
Minciuna fie! Chiar si-asa!
Dumnezeieste sa-mi zambesti,
Asa cum o faceai candva.
In primavara-nmiresmata
Cand nopatea vine peste toate,
De amintiri inconjurata
Imi plang iubirea ca pe-o moarte. -
Si eu am zis la fel....nu mai fac asta!
Am suferit destul si eu si el si...sotul meu...
Bine ca am trecut peste asta si acum e totul bine.
Am tot citit despre problemele evelor de pe aici...si eu credeam la un moment dat ca nu mai are nici o sansa casnicia mea dar...mi-am dat seama la timp ca fac o prostie. Doar ca trebuie sa ne dea cineva una dupa ceafa ca sa ne revenim. Acum e totul bine si ma bucur din suflet ca nu am facut atunci acel pas.... -
- despre umbre -
oh, de ce nu vedeti cat de departe suntem de tarm
si ce mare agitata ne paste in jur
cand buzele se sparg
in suvoaie de sange
si peretii pastreaza
urmele umbrelor tale
- intr-un film derulat inapoi la relanti -
totul terminandu-se în durerile facerii mele
in mirosul fetid al facerii mele
oh, de ce nu vedeti cat de departe suntem de tarm
si ce mare agitata ne paste in jur
si ce sens lipsit de sensuri
si ce drum lipsit de puncte cardinale
ca nu acolo este poarta
si nu de acolo vine lumina
« cand buzele se sparg în suvoaie de sange » – spunea femeia
si eu nu pricepeam nimic
din noianul de informatie care-mi ploua adanc peste neuroni
si uite ca lumanarea asta sta sa se stinga
« se stinge iubirea si nu stiu de ce simt ca am scapat de la moarte
dar asta nu ma face deloc mai fericit
dimpotriva
dimpotriva »
andrei filip