povestea ta

  •  
    • 345 mesaje
    8 Mar 2007, 14:52
    0 0
    timp ce scriam aceste randuri mi-am dat seama ca, jucandu-ma cu un elastic gasit prin casa, mi l-am asezat in jurul inelarului stang. Am ridicat speriata ochii catre el sperand ca nu ma observase. Parea atat de cufundat in cartea pe care o citea... am rasuflat usurata. Am auzit despre femei care “si-au cerut in casatorie” sotii. Cred ca trebuie sa fii extrem de sigura pe iubirea partenerului pentru a face un asemenea pas. Eu nu sunt. De fapt, sunt atat de tematoare incat mi-e groza ca m-ar putea vedea cu un elastic pe inelar

    Iata-ma deci stand in fata monitorului, incercand sa va povestesc despre iubire si realizand ca eu insami nu stiu bine ce inseamna. Cum as putea sa stiu? Singurul barbat care mi-a spus ca ma iubeste m-a inselat a doua zi. Iar astazi, barbatul pe care il iubesc cu toata fiinta mea nu a avut curajul de a spune cuvintele magice. Ori, poate ma amagesc singura considerandu-l lipsit de curaj cand, in realitate, stiu ca nu m-a adorat decat pana in momentul in care a stiut ca ma poate avea.

    Si totusi... cea mai frumoasa poveste de dragoste este a mea. Mama imi spunea ca sunt cea mai frumoasa si cea mai desteapta pentru ca sunt “puiul ei”. Pe acelasi principiu merg si eu spunand ca povestea mea de iubire este, incontestabil, "cea mai minunata". Iar tu vei spune fara ezitare ca gresesc... cea mai frumoasa poveste de iubire nu este a mea, ci a ta.

    Avem dreptate. Amandoua. Cele mai frumoase povesti de dragoste nu pot fi citite in carti sau prezentate la televizor. Le traim. Le simtim. Si le purtam in suflet tot restul vietii. Intocmai cum il voi purta in suflet pe barbatul din fata mea... cel care prefera sa citeasca in cele cateva minute din timpul zilei pe care le petrecem impreuna; cel in bratele caruia eu nu pot respira; cel la vederea caruia, printr-un ciudat mecanism fiziologic, imi sare sufletul in stomac; cel care considera ca suprema manifestare de afectiune un zambet... dar Dumnezeule... ce zambet... un dulce fior imi cuprinde tot corpul numai gandindu-ma la pretiosul sau suras.

    Cateodata mi-as fi dorit sa stie cat il iubesc. Alteori ma ingrozesc la gandul ca ar putea afla si s-ar speria (probabil ca pe buna dreptate). Mi-as dori sa ridice macar o clipa ochii din carte si sa ma priveasca pe ascuns intocmai cum fac eu acum.

    Am citit odata o carte in care el se indragosteste la final de ea, dupa ce o viata intreaga ea l-a iubit in tacere. L-a cucerit totusi cu afectiunea ea. Desigur, pana sa apuce sa se bucure in sfarsit de iubirea impartasita, a murit. Am retinut insa ca un barbat poate fi cucerit prin iubire si sper ca intr-o zi sa pot fi data ca exemplu in acest sens (fara sa mor inainte). Povestea ei de dragoste a fost fascinanta, intr-atat cat sa se scrie o carte destul de celebra. A mea, insa, e cea mai frumoasa!
    Care este povestea ta?
  •  
    • 2370 mesaje
    8 Mar 2007, 15:01
    0 0
    Maaama, elle ... nu stiu ce sa-ti raspund si ma grabesc foarte tare sa plec, dar ... ai scris SUPERB.
  •  
    • 47 mesaje
    8 Mar 2007, 15:08
    0 0
    Buna elle_24

    Cu toate traim povesti de dragoste, mai urate, mai frumoase. Deoinde de soarta, uneori, de alegerile noastre, alteori. M-am indragostit cand aveam 22 de ani, acum am 30. Timp de 7 ani am trait o superba poveste de dragoste, iar Ana, fetita noastra a venit ca o minune in viata noastra. Insa, dupa atata timp, el a decis ca vrea sa mearga mai departe alaturi de altcineva. La inceput am fost distrusa, apoi..mi-am zis ca nu trebuie sa ma las doborata de tristete, furie, plans. Am incetat sa-mi pun acele intrebari " de ce" pentru ca n-as fi gasit raspunsurile. Insa, pastrez amintirile si incerc sa ma bucur de fiecare clipa. In urma cu vreo sase luni..am cunoscut pe cineva. In acest moment, relatia noastra merge ok. Am devenit prudenta, iubesc ca la 30, nu ca la 20 si un pic de ani. Vad lucrurile altfel. Insa, spun ce simt atunci cand simt. E neobisnuit pentru el, insa, incet, incet se adapteaza. Nu facem planuri pentru viitor. Ne bucuram de fiecare zi. Eu, el si Ana. te pup.
  •  
    • 7364 mesaje
    8 Mar 2007, 15:19
    0 0
    f frumos scris... dar l-am mai citit pe kudika.ro, asa ca nu stiu daca e copy/paste sau plagiat... Oricum, frumos scris!
  •  
    • 13679 mesaje
    8 Mar 2007, 15:20
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 7364 mesaje
    8 Mar 2007, 15:22
    0 0
    ia uite Interpolu'!!!! bey, nene, eram undercover sa spionez dusamnu' si vine redepe sifonara de Milady_!! Ntzzzz!!!

    eu sunt pe eva de 4 ani, asa ca....ghici care e marea dragoste?
  •  
    • 750 mesaje
    8 Mar 2007, 15:37
    0 0
    stiu eu ?
  •  
    • 1427 mesaje
    8 Mar 2007, 15:46
    0 0
    Cred ca putini oameni au avut parte de o poveste de dragoste atat de minunata ca a mea. Aveam 23 de ani si nici acum, dupa multi ani si dupa alte relatii n-am mai simtit nici a mia parte din nebunia de atunci, din fiorul de fericire pe care-l simteam cand il vedeam, de tremurul inimii cand ii auzeam vocea, de tumultul interior cand ma lua in brate..Au trecut atatia ani si chiar si acum cand il vad sau il aud tresar necontrolat. Cel putin pana in ziua de azi nu mi-a mai fost dat sa traiesc o astfel de dragoste. Dar poate viata imi va mai oferi o alta sansa, un alt prilej de a ma topi in bratele barbatului iubit..
  •  
    • 7364 mesaje
    8 Mar 2007, 16:01
    0 0
    xtine!!!!! Shhtttttt!! ciocu' mic!!!!!
  •  
    • 293 mesaje
    8 Mar 2007, 16:03
    0 0
    foarte frumos,imi place ceea ce am citit aici
    eu nu stiu daca am avut o poveste frumoasa sau nu(eu asa cred,poate pentru altii e plictisitoare ,dar pentru mine e .......nu stiu povestea mea si alui atat).
    toti avem povesti frumoase de iubire,nu ma apuc acum sa o scriu ,ar fi prea mult de scris.