inima franta
-
0 0buna seara tuturor..ce se intampla atunci cand intelegi de la iubitul tau ca vrea sa terminati relatia, il parasesti si apoi iti spune ca ai intels gresit, ca nu vroia asta insa acum nu mai vrea el pt ca nu mai crede ca il iubesti din moment ce asa usor ai plecat?
-
intelegi ca e imatur si iresponsabil si vrea sa arunce vina despartirii pe tine, si cauta un motiv sa termine relatia si l-a gasit, oricat de absurd este! si asta doar pentru a-si pastra o portita deschisa mai tarziu, in cazul in care ii pare rau ca v-ati despartit si te vrea inapoi, tu sa-l primesti pt ca te simti vinovata, ca el te iubea si uite tu ce i-ai facut! sau?
-
eram de un an, locuiam impreuna,logoditi si planuiam nunta...de cateva zile se racise fata de mine, ma gandeam ca are alternativa insa logic, spunea ca nu e nimic.pe mail am inceput o discutie si i-am spus ca singura nu pot duce o relatie si el a spus ca atunci inseamna ca ne vom desparti.am luat de bun si fara alte cuvinte mi-am strans tot si dusa am fost, nu am raspuns la tel si sms decat dupa cateva zile.ma acuza ca am plecat ca o lasa, ca era doar o discutie, ca nu a vrut asta, ca e clar ca asta urmaream eu de am plecat asa usor, etc...adevarul este ca il iubesc, nu am vrut asta, m-a ranit enorm, nu pot crede ca poti spune asa usor unui om ceva de genul asta, ne despartim si dupa sa te mire daca respectivul actioneaza.spune ca ar fi tb macar sa il astept sa vorbim face to face....
-
asa e...eram convinsa ca asta vrea si atunci am plecat.acum cumva m-a intors, ma face sa ma indoiesc desi ratiunea imi spune ca e nedrept, ca asta a vrut si acum ma scoate pe mine vinovata..ce ma doare e ca relatia se stricase, din iarna am avut certuri si pauze insa hotarasem ca de data asta facem sa mearga..si mi-am dat silinta atat de tare(nu stiam cum sa il astept mereu cu zambetul pe buze, gateala noua everyday si chestii sexoase nou cumparate)..
-
tocmai ca si chestia asta pe mail m-a terminat..dar are o scuza, imi spune ca e evident ca nu dorea sa ne despartim pt ca altfel am fi discutat acasa, asa a fost doar o discutie pe mail, se enervase si au fost niste vorbe pe care eu daca atata il iubeam nu plecam asa stupid.
am incercat sa repar, l-am cautat sa stam de vorba, i-am explicat ce m-a determinat sa ma comport asa insa nu e ok cu nicio explicatie, spune ca nu am nicio justificare pt o plecare asa ca in filme..in momentul in care il caut se poarta aiurea iar in momentul in care o las balta, imi reproseaza ca e clar ca nu ma intereseaza...
nu pot sa nu ma gandesc ca poate nu trebuia sa plec asa, ca poate daca as fi ramas am fi reusit sa rezolvam cumva, ca perioade dificile are orice cuplu si ca ar fi ttrebuit sa gasesc resurse in mine sa rezist .. -
intr-adevar, parerea mea e ca ai reactionat prea prompt. si ca sunteti niste copii.
e adevarat ce spune prietenul tau, prin momente grele trece orice cuplu.
incearca sa vorbesti cu el si sa-l faci sa inteleaga ce ai simtit tu atunci. fii sincera cu el si, daca va iubiti cu adevarat, o sa treceti peste acest episod. daca nu, nu!
si, pe viitor, incearca sa-l lasi sa-ti spuna el, hotarat, ca vrea sa se termine totul! poate ai interpretat si tu gresit spusele lui, omul la nervi sau oboseala poate spune multe, asta nu inseamna insa ca asa gandeste cu adevarat!
o spun din proprie experienta, eu fiind cea "nervoasa" si daca sotzul meu si-ar fi facut bagajele la fiecare criza a mea...
el a tacut si m-a lasat sa ma calmez si apoi, cand m-am calmat,mi-am dat seama ca am gresit.
si suntem de 9 ani impreuna. -
regret de mor ca am plecat.i-am explicat de n ori ce am simtit, de ce am plecat, ca nu trebuia si constientizez insa nu crede nimic,e pe zi ce trece mai inversunat, nu simt ca timpul care a trecut sa il fi calmat.chestia care ma roade e ca el a pornit discutia despre noi, m-a luat la intrebari cum mi se pare ca merg lucrurile si ce cred ca se mai poate face, ca el nu crede ca mai putem face ceva etc...ori asta nu mai e discutie la nervi, m-a cautat cu intentia de a-mi spune ceva..nu stiu, asta mi se pare aiurea
mi se pare extrem de nedrept ca hotarasem ca facem sa mearga, ca ne iubim si ne dorim sa fim impreuna o viata ca mai apoi sa se raceasca fara ca eu sa fi facut ceva, sa fie absent,devenisem doi straini in casa.i-am explicat saptamanal ce simt incercand sa il fac sa vorbeasca, sa imi spuna ce il deranjeaza, de ce e asa absent cand inainte ma sufoca cu dragostea lui si nimic..am trait zi si noapte cateva saptamani asa, ca doi straini, plangand pe infundate simtind in fiecare clipa ca il pierd si asteptam in fiecare zi sa imi spuna ca s-a sfarsit ..ori cand am vazut scris ca daca nu mai pot eu asa atunci ne despartim atunci a fost ca o eliberare pt mine..nici nu am stat pe ganduri, nu a fost o surpriza..poate doar modul in care a formulat, ma asteptam la altceva.si de asta am fost atat de pornita si am plecat fara sa il mai astept. oricum ar fi fost stiu ca nu trebuia sa plec asa.. -
mda, asta din partea lui imi suna a nehotarare.
nu se hotaraste ce sa faca in privinta relatiei voastre si te-a provocat pe tine.
iar acum n-ar prea vrea sa va impacati dar tot pe tine arunca vina!
ca in melodia aia:
am o madra mititica,
as iubi-o dar mi-e frica,
as lasa-o sa mai creasca...
vine altu' s-o iubeasca!eu zic sa mergi inainte si sa-ti vezi de viata ta!
cati ani aveti?
stiu ca atunci cand iubesti viata incepe si se termina cu EL, dar crede-ma ca timpul le rezolva pe toate. daca nu e sa fie, nu va fi sa fie, indiferent cat te vei zbate sa mentii aceasta relatie! -
daca banuiai ca vrea sa termine relatia trebuia sa vorbiti sau sa astepti sa faca el pasul acesta..mai ales ca tu nu erai sigura ca asta vrea,ca sa-ti iei bagajele si sa pleci..
chestia care nu o inteleg este ca tu zici ca il iubesti si ca il iubeai..in cazul acesta,tu de ce ai simtit o eliberare in momentul in care el ti-a spus chestia legata de "despartire" pe mail? asta asteptai..de te-ai simtit eliberata? -
25 eu si 26 el.si eu ma gandesc sa merg mai departe, la fel imi spune toata lumea.cum ma hotarasc sa ma uit inainte ma da pe spate cu niste vorbe, ba ca atitudinea mea e total aiurea, ca de ce nu m-am gandit la consecinte etc..eu imi asum responsabilitatea, stiu f clar ce greseala am facut si mi-am pus cenusa in cap..dar acum sincer, daca se vrea ceva se face ceva nu stam sa ne lamentam saptamani intregi cu vai ce ai facut,nu pot trece peste, nu pot crede etc..timpul trece si stam pe loc,discutiile sunt ca si cum acum 2 zile s-ar fi intamplat toata chestia..
si eu cred la fel, daca e sa fie este, daca nu pot sa mut muntii si degeaba..
si acum de ex imi da sms-uri ca el nu poate crede ca il iubesc, ca ar fi trebuit sa ma gandesc, ca e clar ca asta am urmarit si tot eu dau vina pe el...nu inteleg, daca asta a vrut nu ar trebui sa fie multumit ca am plecat si sa nu mai vorbim deloc? -
am stat zile intregi intr-o tensiune cumplita,aveam senzatia ca se duce naibii totul cu cat incercam sa fac totul bine,incercam sa il surprind, sa il fac sa se simta cat mai bine acasa,sa ii fac pe plac si mai tare era absent.atunci l-am luat la discutii, sperand ca voi afla ceva concret, de ce il pierd pe zi ce trece. mi-a spus intr-un final ca ma iubeste dar ca simte ca nu mai merge, ca daca asa simte nu crede ca mai poate iesi din starea asta, nu a reusit sa spuna ceva concret ca mai continuam sau nu.a fost o discutie fara concluzie.au mai trecut cateva zile in care era la fel de absent (un ex il pupam inainte sa plec la servici si se uita la tv ca si cum eram o fantoma ceva).dupa toate incercarile mele nereusite de a-l face cumva sa reactioneze, dupa toate discutiile am inceput sa realizez ca finalul e aproape, ma asteptam in orice clipa sa imi spuna, cumva asta asteptam, sa spuna sa se termine cu starea aia oribila.pt mine week-end-urile devenisera un chin,era absent(statea la calculator sau citea)si nu il mai interesa nimic.eram singura in doi.in momentul in care a inceput discutia am inteles ca venise momentul si chiar nu mai aveam ce sa fac.
-
din ce spui tu, eu cred ca nici el nu stie ce vrea sa faca.
te-ar vrea, dar parca nu te-ar mai vrea...
lasa-l sa fiarba "in suc propriu" o vreme. fii inaccesibila pentru el; uneori un om isi doreste mai mult ceea ce nu poate obtine sau poate obtine foarte greu, decat fructul pentru care e suficint sa intinzi mana!
invaluie-te intr-o aura de mister si fii si tu incerta: ai vrea dar parca nu ai vrea... si vezi ce iese din asta.
eu iti tin pumnii! -
asta-mi suna a poveste pe care o stiu bine. si mie mi se pare ca esti cam singura care trage caruta. lui nu ii este teama ca te pierde pe tine ci sentimentul de siguranta pe care i-l ofereai tu. la tine ar renunta, dar la siguranta nu. asa ca te joaca...din vorbe. n-o face constient dar nici nu e sigur ca tu esti EA. sorry.