oare am innebunit de tot????
-
0 0buna evelor. citesc de mult timp forumul insa este prima oara cand va scriu. este o problema un pic delicata as zice eu. locuiesc impreuna cu iubitul meu nu de foarte mult timp. am locuit impreuna si inainte insa am stat in gazda cu alti prieteni. acum insa e diferit stam intr-un apartament cumparat de el. problema este ca de cand ne-am mutat parca nu ne putem intelege. incerc sa fac tot ce pot sa fie bine insa imi "scapa" cate ceva care nu ar trebui. de exemplu mi-a spus acum cateva zile ca nu mai sunt ca la inceput. intr-adevar au fost niste clipe dificile pentru amandoi perioada asta. sesiune, serviciu, mutat. am zis ca ne linistim dupa ce ne mutam. dar am impresia ca mereu ca se uita dupa alte fete, am tendinta de a-l provoca sa zic asa, cu alte cuvinte parca imi vine sa ii spun tot ce m-a enervat la el de-a lungul timpului. el de firea lui este un tip direct cand il enerveaza ceva la mine imi spune, eu in schimb nu sunt la fel de directa si il iau pe ocolite.
nu stiu ce am de imi vine sa dau nastere la certuri la contraziceri in casa. faza cu inselatul mi-a intrat in cap mai demult cand am vazut pe mess lui un mesaj de la un prieten in care ii spuneadespre o tipa. el i-a raspuns ca nu vrea sa i se dea fetei id-ului lui ca vad eu daca e sa ii ceara ei nr de tel si o va suna. nu i-am spus la inceput dar acum nu am mai rezistat si i-am spus ca sa inteleaga de ce sunt geloasa si mereu suspecta. mi-a zis atunci ca se jura ca nu a avut niciodata un nr de tel de la respectiva si nu il intereseaza lucrurile astea.
nu stiu ce sa fac sa ma potolesc ca stiu ca devin insuportabila dar cum il vad imi vine sa il atac cu vorbe. si sunt constienta ca nu e bine dar nu ma pot abtine.
va astept parerile si poate ma ajutati sa nu mai fiu asa pisaloaga.... -
hm........e bine uneori sa te controlezi,pana nu-l aduci la disperare
pe de alta parte cred ca si o comunicare directa...........nu strica! asa cum el este direct si-ti spune ce-l supara,a trebui s-o faci si tu!dar fara ton de repros! si fara hartza! daca tii in tine sau incerci s-o faci pe ocolite
.......colcaie in tine si cand iti dai drumul spui prea multe
-
scuze ,dar la asa un mesaj as reactiona si eu.
deci nu as muri ca se mai uita la cate una pe strada,chiar i-as arata eu una car-mi place
dar numere de tel.id-uri....bleah!
ce aparare are?
imi pare rau dar te-as fi considerat pisaloaga doar daca nu ai fi avut motive,in n schimb asta e destul de motivant pt mai mult decat o cearta! -
me_eva in legatura cu ne de tel: o buna perioada de timp a fost controlat si paracontrolat si nu am gasit nik. si am renuntat sa ma mai uit. nu imi da nici un motiv sa banuiesc ceva. doar ca am eu tendinta asta de a-l enerva. si nu stiu cum sa fac sa ma potolesc. stiu ca pare aiurea dar asa e. de asta va cer ajutorul
-
parerea mea, miss 9595: tu nu mai esti sigura de dragostea lui. din acest motiv cauti tot timpul asigurari, il bati la cap cu fel de fel pentru ca el sa spuna "nu-ti mai face griji, eu pe tine te iubesc". dar el nu-ti spune pentru ca nu mai este cazul. tu devii din ce in ce mai enervanta, el din ce in ce mai plictisit. deci: da, ai innebunit!
-
deci ai trecut peste aia cu tel.
bine.atunci fa-l sa inteleaga ca e si vina lui,dar fara reprosuri usturatoare.aici el ar trebui sa lucreze putin ca sa-ti recastige increderea,ca a fost vina lui.
tu?tu ai de lucrat la tine.la increderea in tine.fa-ti timp sa iti analizezi comportamentul si ceea ce te-ar enerva daca ti s-ar face tie.poti lua foaia si pixul.asta ajuta mai mult.le vezi,re recitesti,le tai,le punctezi......
ar trebui sa iti faci o schimbare de look,care sa iti ofere un pic de infumurare.crede-ma ca ai nevoie.ar trebui sa te vezi mai frumoasa,mai puternica,mai inteligenta......sa vezi reactiile lui,ce ii place la tine,ce iubeste in comportamentul tau.sa te gandesti cum ai trai fara aceasta adorare a lui.sa intelegi ca esti in stare sa-l indepartezi fara sa vrei- prin comportamentul acesta excesiv!
......ai putin de lucru,nu? -
ai dreptate me_eva. chiar ieri mi-am pus problema ca ar trebui sa inbunatatesc ceva la mine. e drept ca in ultimul timp m-am cam neglijat din lipsa de timp zic eu. dar am inceput demersurile in sensul asta deja.
si mai e ceva: el este un perfectionist de felul lui, iar eu vreau sa ii arat ca pot fi si eu la fel. dar de multe ori nu imi ajunge timpul sa le fac pe toate si nu imi place deloc.....si uite asa ajung sa ii pun numai intrebari fara nici un rost, intrebari stupide ceea ce il enerveaza...logic. dar nu ma pot abtine. -
nu stiu ce sentimente are el fata de ea dar stiu cum se manifesta un barbat cand incepe sa nu mai aiba! si stiu ca femeile care se poarta asa, adica cu gura mare din orice, singure isi taie craca! nimeni, absolut nimeni nu trebuie sa inghita magariile altuia dar si sa cauti cu lumanarea greseli e aiurea.
-
eu sunt genul de om care spune atunci cand iubeste, el in schimb imi arata si nu prea imi spune. eu as vrea sa imi si spuna....si simt si eu asta. dar simt si cat de nervos este cand ma apuc eu cu intrebarile mele de copil de 5 ani.
nu stiu la ce va referiti voi cu "abtinerile" astea. la ce va abtineti ? -
sunt gata sa accept orice fel de critica sau ce vreti voi numai poate ma ajutati sa nu mai fiu asa. sa fiu mai rationala in gandire si in ceea ce fac eu fata de el. comportamentul vis-a-vis de el. stiu ca e greu acum desi am stat impreuna si inainte acum este altceva. au intervenit noi responsabilitati, este o casa a noastra.
si mai e ceva: m-am obisnuit sa il las pe el sa faca orice alegere.ma refer la decizii legate de mobila,aparatura electrocasnica etc ptr ca am incredere ca ceea ce alege este bun. insa mi-a zis ca s-a saturat sa ia numai el decizii sa mai iau si eu. si acum daca nu le voi lua bine ?