deriva

  •  
    • 13 mesaje
    3 Ian 2007, 20:54
    0 0
    Povestea mea in materie de “sentimente” s-ar rezuma la 2 relatii pe termen lung, ambele esuate; prima, dupa 7 ani de dragoste nebuna s-a incheiat la fel de furtunos cum a inceput: motivul? Eu nu-i mai inghiteam escapadele, EL, oricum a luat hotararea sa plece din tara. Mi-am adunat de pe jos sufletul si, dupa alti doi ani am reusit sa iubesc din nou. Alta relatie, alt mod de a iubi, alt mod de a privi lucrurile. O relatie de basm, as spune acum, privind in urma. Trei ani si jumatate de fericire maxima, sintagma acceptata unanim. Am stiut amandoi sa ne facem viata mai frumoasa unul altuia, chiar si in cele mai grele momente. L-am iubit mult, m-a iubit enorm. Finalul? Am plecat, dupa ce am descoperit ca avea o relatie, de 2 saptamani .. aproximativ. Sau ma rog, cel putin o infiripa. Nu am putut accepta idea ca am fost mintita, iar.
    Am reusit din nou sa lipesc cioburile din mine, dar nu mai gasesc speranta. Si e greu. Da, stiu, sunt tanara, sunt frumoasa, sunt desteapta, sunt UNICA, si totusi? De ce nu il gasesc, pe EL ? Nu am cerut decat sa fiu iubita .. pentru ce sunt, cu calitati si defecte. Pentru ca si eu la randul meu am iubit la fel. Chiar cer prea mult?
    Ma simt mult prea singura si derutata, desi s-au scurs aproape 6 luni (timp in care m-a cautat sa-mi spuna cat e de debusolat fara mine … ). M-a lasat rece, cale de intoarcere nu exista. Asa sunt eu, mai transanta. Oare gresesc? Oricum, am aflat si multe alte lucruri despre el, mult mai grave. Datele problemei sunt clare, pana aici. Numai ca ma aflu parca, in fata unei lumi reci, nepasatoare, in care nu vad, efectiv, cum as putea sa-l zaresc, macar, pe EL. Imi doresc o familie, imi doresc sa iubesc din nou. Poate sunt mai rupta de realitate in opinia multora, dar pentru mine viata este fada fara iubire. Nu are gust.
    … Nu sunt genul care sa agate prin cluburi, baruri sau discoteci. Imi impart timpul cu drumurile intre job si casa, atat imi permite timpul. Asa voi imbatrani, oare?
    Voi ce credeti? Ce sfat imi dati? Multumesc ca m-ati ascultat.
  •  
    • 7934 mesaje
    3 Ian 2007, 21:01
    0 0
    stai si gandeste-te
    plangi
    varsa-ti nervii
    si ia-o de la capat
  •  
    • 630 mesaje
    3 Ian 2007, 21:17
    0 0
    Cum adica, v-ati despartit pentru ca el a plecat din tara? Nu pentru ca nu-i mai suportai escapadele? Si ma rog, de ce i-ai acceptat-o pe prima?
  •  
    • 1225 mesaje
    3 Ian 2007, 21:19
    0 0
    Ai avut ghinion, dar las-ca se-ntoarce ea roata norocului!...Stiu cum te simti, si eu ma simteam esuata fara dragoste, in clipele de singuratate. Te admir ca ai avut puterea sa pui capat fara sa te lamentezi, ai inteles ca n-avea rost nici un "va urma", ca odata initiata tradarea, erodeaza din incredere incetul cu incetul... Stiu ca acum iti pare greu de crezut si acceptat, dar va fi bine si pt tine, curand...
  •  
    • 13 mesaje
    3 Ian 2007, 21:20
    0 0
    am stat si m-am gandit.. mult - cam asta fac in timpul liber: restrospectiva timpului trait pana acum, care ar fi lectiile pe care nu le-am invatat si ar fi trebuit sa o fac, amintiri placute ori mai putin (inevitabil), concluzii (a conclusion is the place where you got tired of thinking - mi-a placut mult ideea), eu, prietenii, familia, lumea in care traiesc, scopul meu in viata, targeturile pe care vreau sa le ating, etc.
    am plans, mai plang inca, dar asta nu ajuta in momentele in care mi-as dori sa am pe cineva langa mine cu care sa impart totul, pe care sa-l strang in brate cand vine infrigurat de la servici, cu care sa am un BB, langa care sa simt ca traiesc.
    nu stiu daca sunt neaparat nervoasa, mai degraba sictirita si speriata ca am fost dezamagita de persoane carora cu greu le-am acordat increderea; ar trebui sa-mi schimb filtrele, nu dau randamentul scontat ...
    poate starea asta survine dupa un Revelion petrecut singura, who knows?
  •  
    • 630 mesaje
    3 Ian 2007, 21:23
    0 0
    Iti recomand salsa - stiu o scoala dragutza, unde e o gasca care-ti va topi problemele prin muzica. Works for me
  •  
    • 7934 mesaje
    3 Ian 2007, 21:23
    0 0
    ata ete..soarta
    uita trecutul.priveste spre viitor.
  •  
    • 729 mesaje
    3 Ian 2007, 21:24
    0 0
    Alyzze, seamana putin povestea ta cu a mea....

    Niciodata sa nu renunti la speranta!!!!!!!!!!!! Speranta moare ultima...

    Trebuie sa-ti gasesti alte preocupari, in afara de munca si casa. Neaparat!!!!!! Du-te la sala de fittnes, aerobic, dans..., fa cursuri, mergi la masaj(ajuta foarte mult)...orice iti face placere, ti-ai dorit sa faci si nu ai facut din n motive. Atunci o sa ai preocupari, o sa incepi sa te simti bine cu tine(chiar si fara iubit) si n-o sa ai atata timp sa te gandesti de ce nu ai un iubit, de ce s-a intamplat ce s-a intamplat... Stiu ce spun...
    Si la un moment dat...atunci cand e dat sa fie acel moment, o sa apara in viata ta si un IUBIT care sa te merite, sa stie sa te faca fericita, sa te iubeasca asa cum meriti, sa fie doar cu tine si ptr tine.
    Stiu ca e foarte greu cand treci prin astfel de experiente, dar sa stii ca devii mult mai puternica de fiecare data...si din fiecare experienta neplacuta...tot ramai cu ceva bun(dar ne dam seama mai tarziu)...

    E usor sa vorbesc, dar stiu ce simti... Si pentru mine e foarte important sa am un iubit, sa ma simt iubita, implinita... dar daca nu se poate, asta e...deocamdata. Dar pana atunci mi-am propus si mi-am promis mie(in noaptea de rev) ca n-o sa mai las pe nimeni sa ma faca sa sufar, sa se joace cu sentimentele mele, sa se foloseasca de mine... si o sa fac sa-mi fie mie bine, cu mine(asta e foarte important ptr fiecare), imi fac mai mult timp ptr mine...iar daca o sa apara si acel iubit care o sa stie sa iubeasca...foarte bine.

    Capul sus, ai grija de tine si fa sa-ti fie bine, sa te simti bine chiar daca esti singura. Si fii OPTIMISTA!!!

    Iti doresc sa-ti gasesti linistea in suflet, sa fii fericita si iubita!!!!

    Te pup.
  •  
    • 13 mesaje
    3 Ian 2007, 21:28
    0 0
    Mucinel, plecarea lui a coincis cu hotararea mea de apune punct. Practic, amandoi am luat aceasta decizie in acelasi timp. Prima escapade am acceptat-o din prostie, evident, pe langa lipsa de experienta. Btw, unde este scoala aceea?
    Miss Smith, am invatat din experienta altora si din pacate si a mea, ca e aproape imposibil sa mai construiesti ceva dupa ce s-a daramat. Mereu vei sta cu teama ca undeva, o caramida va ceda. Si cum increderea este temelia…, trebuie sa fii chiar inconstient sa mai locuiesti in acea casa.
  •  
    • 630 mesaje
    3 Ian 2007, 21:34
    0 0
    Ce potriveala naibii
    www.salsagalaxy.com

    Sunt si altele, dar aici iti garantez eu o comunitate simpatica
  •  
    • 765 mesaje
    3 Ian 2007, 21:35
    0 0
    d-apai, tu ai citit topicurile alea unde ne-am tot plans noi de barbatii parsivi, tineretea pierduta, life without love, alea? vino si tu pe topicul nostru "vreau sa schimb ceva", asta ca new year resolution si nu mai recapitula trecutul. cum a zis buddha: daca ceva te face sa suferi, nu mai face lucrul ala, deci nu te mai gandi.
    nu zice nimeni sa agati prin cluburi, nici nu cred ca are efect, da' iesi din casa macar.
  •  
    • 729 mesaje
    3 Ian 2007, 21:35
    0 0
    Imi cer scuze ptr mesajul prea lung.

    Alyzze, si eu am fost singura de revelion, dar am incercat sa ma incurajez, sa ma imbarbatez("fii barbata" ca o sa fie bine, mi-am propus sa fiu optimista si sa fac tot ce-mi sta in puteri sa-mi revin si sa-mi fie bine. Si din acea noapte sunt mai linistita, optimista... Sa stii ca numai noi ne putem ajuta, nimeni nu poate.

    Sper ca ai inteles ce am scris...mi-e tare foame...si scriu repede
  •  
    • 416 mesaje
    4 Ian 2007, 10:33
    0 0
    alyzze cati ani ai?
  •  
    • 1628 mesaje
    4 Ian 2007, 13:48
    0 0
    dap! bine spus : speranta moare ultima! stiu ca primordial pentru tine este EL,familia si copiii ce or sa vina! dar.....incearca sa pui asta pe planul doi si sa aduci in extrema urgenta munca sau casa sau orice altceva,care sa-ti fie motivare pentru perioada in care iti pansezi din nou sufletul!
  •  
    • 126 mesaje
    4 Ian 2007, 18:48
    0 0
    dupa prima mare deceptie in dragoste am petrecut un weekend non stop numai in distractie
    dansam si ma distram numai sa-l uit
    nu l-am uitat dar cel putin dupa acel weekend am trecut usor peste marea despartire
    tot ce ti sa recomandat (masaj dans etc) te va ajuta si te va scoate din starea asta
    daca ai pe cineva apropiat roaga-l sa te ajute sa-ti faci un program cat mai vesel cat mai distractiv
    bafta si fruntea sus ca trebuie sa o iei de la capat!
  •  
    • 13 mesaje
    4 Ian 2007, 18:55
    0 0
    Fiorella, multumesc mult pentru mesajul de incurajare, forumul asta ar trebui votat (cel putin) ca fiind cel mai bun cabinet de psihologie E un sentiment de nedescris sa vezi cum oameni pe care nu ii cunosti iti sar in ajutor cu un sfat, dezinteresat.
    In ultimele 6 luni am incercat sa-mi ocup timpul cat mai mult, dar am mai strecurat si o iesire cu prietenii. De pilda, in weekend, voi merge la paintball
    Stiu ca ai dreptate in tot ce spui, dar indiferent ce as face, mereu imi revine acel gust amar. Apoi, ma retrag din nou in carapace, cu gandurile si sperantele mele. Chiar daca, de exemplu, stau in fata calculatorului acum, cu n ferestre de messenger deschise (am f multi prieteni), tot singura ma simt. Incerc sa-mi recladesc oarecum modul meu de a intelege viata, poate ceva imi scapa, poate nu e bine. In punctul asta m-a adus ultima relatie. Nu am putut intelege cum si de ce se poate schimba un om. Sau cum si de ce nu am stiut sa-l cunosc, daca a fost mereu asa. Nu vreau sa dezgrop trecutul, life goes on, insa … gustul amar persista. E neaparat necesar sa incetez a mai spera ca exista cineva in lumea asta, care va dori sa ramana alaturi de mine o viata intreaga, fara a face bors din relatie? Si fara ca eu sa fac compromisuri numai ca sa nu fiu singura?
    Nokkia, am 27 de ani. Stiu, o viata intreaga inainte.
    Nonsens, in momentul de fata munca imi ocupa destul de mult timp (primul lucru pe care l-am facut dupa ultima despartire a fost sa aduc jobul in prim plan – cat mai multe responsabilitati, cat mai multe de facut, atat de multe incat cel putin 12 h / zi nu am avut timp sa ma gandesc la nimic din viata personala). Odata iesita pe usa biroului, incepea cosmarul insa…
  •  
    • 729 mesaje
    4 Ian 2007, 21:35
    0 0
    Alyzee, nu trebuie sa-mi multumesti! Imi pare rau ca treci si tu prin asa ceva!
    Si pe mine m-a ajutat sa vorbesc despre "problema" mea. Foarte greu mi-a fost, la inceput, findca eu sunt genul care nu spune la nimeni nimic, ma consum singura si nu vorbeam cu nimeni despre asta. Dar, de data asta, am simtit ca pot sa vorbesc, trebuie... si nu-mi pare rau.

    Te inteleg foarte bine...gustul amar, carapacea, gandurile... Asa sunt si eu, dar incerc sa ma tratez...findca nu-mi face bine, din contra...
    Mi-am propus sa-mi revin cat mai repede, sa ies din carapace, sa scap de ganduri, de gustul amar...de tot ce-mi face rau. Stiu ca teoria e usoara, dar practica ne omoara... Important e sa-ti doresti sa-ti revii si sa faci ceva ptr tine, sa faci orice ptr sanatatea ta fizica, psihica, sufleteasca...
    Ti-am scris...SPERANTA MOARE ULTIMA!!!!!!!!!!!!!!!!!! NICIODATA SA NU RENUNTI LA SPERANTA!!!!!!!!!!!
    Compromisuri...nu e bine sa faci. Si eu am facut multe...dar nu trebuia.
    Intr-o relatie de iubire trebuie sa existe incredere, respect, iubire, comunicare...
    Trebuie sa fim optimiste, sa gandim pozitiv, sa speram c-o sa ne fie mai bine data viitoare, c-o sa fim fericite, iubite....

    Alyzee, imi cer scuze ptr exprimare, scris... sunt foarte obosita, dar nu puteam sa nu-ti raspund.

    Daca vrei putem vorbi si pe messenger. Nu am intrat cam demult, dar vreau sa-mi fac timp macar cateva minute pe zi.

    fiorella_05d@yahoo.com

    Te pup
  •  
    • 18346 mesaje
    5 Ian 2007, 10:04
    0 0
    Alyzee bine ai venit ,draga!

    uite si la moa:acusi e un an de la ultima relatie,care durase un an si ceva,la fel de basm,insa s-a terminat cu violentza.
    am mai incercat ce e drept ,inca una(relatie) acu ceva timp,dar nici bine nu a inceput ca s-a si terminat..... in schimb:nu disper!viata nu inseamna doar barbati!
    nu sunt indiferenta lor,dar nici nu incep sa caut si sa pun intrebari : de ce nu sunt cu cineva?
    sunt cativa care misuna pe langa mine,in schimb ,eu vreau respect,daca mi-e de sex,ma aplec,aleg unu,imi satisfac nevoia,apoi mai departe-in schimb: nu!

    astea au fost primele sarbatori departe de casa,familie,si singura in privinta unui iubit,si totusi:am supravietuit de fapt am trait sentimente minunate acum,si nu tin de iubire strict!

    vreau sa te incurajez,ai timp!bineinteles ca nici sa te lasi purtata de povesti si basme si sa nu vezi broscutza de langa tine!care e de fapt un printz fermecat
    sora mea si-a gasit marea dragoste la 31 de ani!si crezi ca regreta ca e asa tarziu?nop!nici nu stie ce ar fi fost daca s-ar fi grabit.....

    stiu ca e greu din privinta asta:simti nevoia sa fii iubita,cunosc sentimentul,dar uhh.... va veni si timpul nostru.in schimb ,nu cobori standardele, si nu fa compromisuri fii asa cum esti tu si el va veni !
  •  
    • 12819 mesaje
    5 Ian 2007, 15:29
    0 0
    me_eva, fiorella, alizee,
    fete de nota 10.
  •  
    • 13 mesaje
    11 Nov 2007, 11:50
    0 0
    ufff, iar mi s-au inecat corabiile
    (((
    aceleasi povesti enumerate mai sus, cu un mic amanunt: inca o relatie marca VARZA.
    I am sick of it!