Nu stiu ce sa fac. Help :(
-
0 0buna seara si "LA MULTI ANI!" tuturor evelor.
ma numesc Adina si sunt noua pe acest forum. am 21 de ani si sunt studenta...
ce problema am?
pai sa incep sa va povestesc cat mai pe scurt ca sa nu plictisesc pe nimeni.
la 17 ani mi'am incepu viata sexuala, dar e fost o experienta neplacuta si relatia respectiva era f ...nepotrivita. si de atunci timp de 2 ani nu mi'a mai trebuit sex... desi am avut cativa prieteni, care m'au lasat bineinteles, pt ca nu am cedat la pat...
si l'am cunoscut pe EL. fusese vecin cu mine, eu fiind prietena buna cu sora lui, ne'am intalnit in club si apoi am continuat sa ne vedem. dupa catva timp m'am indragostit ca o nebuna de el... si am inceput sa merg la el acasa, ne distram f bine eu, el si sora + fratele lui + prietenul lui... jucam carti, dansam, era fain...
si, intr'o seara, m'am lasat dusa de val si am facut dragoste cu el... a fost minunat, mi'am invins barierele si mi s'a intarit si sentimentele pt el. insa el... mi'a spus inca de cand am inceput noi sa ne intalnim ca el o sa plece la munca in Italia, unde sunt plecati si mama si alte rude ale lui. eu am inteles asta, dar nu mi'am dat seama de consecintele lucrului asta ce mi l'a spus el... in fine... dupa acea "prima data", a continuat totul f frumos, cu distractii si nebunii de care imi aduc cu mare drag aminte.
toti prietenii lui ne stiau (si ne vad si acum asa) ca pe un cuplu reusit...
insa la un moment dat, sa zic dupa vreo 6 luni de relatie a inceput sa se skimbe el... era putin gelos ca vezi draga doamne eu sunt la fac, si acolo sunt baieti potriviti pt mine, si o sa'l las... (el are doar liceul terminat). apoi, a inceput plictiseala cred.. din partea lui.. eu avand sesiuni, examene, de multe ori nu puteam iesi sau veni la ei, si el arata ca ma intelege dar stiu ca se supara. pe scurt, ne'am distantat putin cate putin.
iar cand ne intalneam, facem dragoste, vorbeam putin si cam atat... nu tu alintaturi, mici cadouri, iesiri in oras... eu ma simteam frustrata pe chestia asta dar... il iubeam (si il iubesc si acum) si nu voiam sa terminam totul.
apoi a venit clipa tragica: a plecat in Italia... eu nici nu am stiut ziua. ora, am aflat dupa 2 zile, de la sora lui... mi'a zis el apoi ca nu m'a anuntat ca sa nu vin la autobuz si sa'i plang si sa plece cu inima indoita...
si a stat un an.
am vb noi la tel, pe net... mi'a trimis si cate un pachetel... eu am suferit cumplit la inceput...
am mai iesit cu gasca lui, cu fratii lui... in fine... dar am si cunoscut alti baieti. o perioada pe toti ii refuzam. dar de la un timp se racise si mai tare iubitul meu... suna o data pe luna, pe mess abia daca ma baga in seama etc... si am aflat si ca avea pe cineva acolo...
si m'am combinat pana la urma cu un coleg, din alt oras. care termina anul acesta.
sa o scurtez: a venit acasa vara asta, in august, si m'a cautat, am iesit in oras, am fost la iarba verde, apoi cu corturile.... si am facut iar dragoste.... si a fost minunat, nu pot descrie senzatia de abandon in bratele lui, ale celui pe care atat il iubesc...
dar faza cea nasoala a fost ca el s'a dus cu fratii lui la mare si cu niste amici si ... pe mine nu m'a luat. nu se punea problema ca nu ma lasau ai mei, sau de bani... pur si simplu nu m'a invitat nici unul (cu "cumnatii ma certasem atunci urat) si nu am putut sa ma duc asa... peste ei...
si cand a venit de la mare, inca cateva partide... dar fara promisiuni, fara... of... desi s'a purtat frumos cu mine si afectuos...
si apoi a plecat. a stat acasa doar 2 saptamani.
ei si acum, vorbim pe mess... si ma intoarce pe dos, desi atunci inainte sa plece mi'a zis ca ramanem buni prieteni si ca'mi ureaza noroc...
un bun prieten comun mi'a zis ca i'ar fi zis el sa ma "urmareasca", cu cine ies, pe unde, ce fac la faculta (e si el tot acolo stud) si sa'i zica. ...
daca ati avut rabdarea sa imi cititi romanul, va rog ajutati'ma, ce parere aveti? am fost doar folosita? pt ca asa ma simt cateodata, in ciuda putinelor lui vorbe frumoase si dulci - o carpa...
multumesc... -
la multi ani si tie!
nu cred ca ai fost folosita...parerea mea e ca...la momentul respectiv...a fost frumos, v-atzi bucurat nul de altul...si-atat!
el s-a simtzit inferios tzie...si a decissa-si vada de-ale lui...drumul lui in viatza.
acum...are rost ca tu sa te consumi asa?de la inceput de an cu indoieli in suflet?
bucura-te pt. ce-ai avut,ce-ai trait si mergi mai departe....stiu ca nu-i usor...dar fii mandra..ai si tu orgoliul tau! -
am pierdut sirul pe undeva, scuze
el a aflat atunci ca sunt cu acel coleg. dar nu mi'a reprosat nimic la momentul acela. dar cand a fost acasa a facut aluzii ironice cu privire la el... insa eu cu respectivul am iesit dor o luna de zile, atat... si apoi, plecat fiind, mi'a scris intr'un sms ca lucrurile sunt clare intre noi si ca nu e el ce merit eu...
trebuie sa va spun ca fratii lui (ea 24 ani, el 22)-(EL 21) sunt ... sub tratament in urma unor tulburari psihice... si el, iubitul meu, si mama lui mi'au spus sa am grija de ei... amandoi sunt f retrasi, emotivi... bine, nu sunt nebuni...
acum de Sarbatori m'a rugat el sa ii iau cu mine pe unde ma duc la petreceri, asa am facut.
apoi, mi se plange tot timpul ca s'a saturat si el de Italia, ca e singur intre straini, desi e mama lui acolo, ca ii e dor de mine, de noi doi, ii e dor sa se simta iubit la maxim, cum se simtea cu mine. pe de alta parte imi zice sa ma vad cu alti baieti, sa ies, sa ii cunosc, sa imi fac o relatie buna pt mine...
dar de ce nu vrea sa facem planuri amandoi?? eu mai am 2 ani pana termin fac, cred ca de la vara o sa ma mut singura intr'o garsoniera, eu lucrez part-time... cu ce ar strange el acolo 2 ani am reusi sa ne descurcam poate sa ne deschidem o afacere ceva, sau doar el cu niste prieteni sa isi faca ceva, asa cum vrea... eu il pot astepta! i'am spus asta!dar... nu stiu ce se intampla... nu ar incredere in mine... ori poate nu ma iubeste si.. face doar un misto sadic de mine, pt ca stie ca eu il iubesc si poate ii e mila de mine sa ma lase in pace de tot, nu stiu.... -
nofear, dar acel "remember of good times" cum ii zici tu, nu se cheama tot bataie de joc??? tu, care esti barbat, sincer acum, rasounde'mi te rog.
loly, nu pot sa imi vad de viata, cum spui tu. crede'ma ca intr'un an si jumatate am tot incercat. ba chiar am scos internetul ca sa nu mai vb cu el
IL IUBESC!!!
si daca tot se simte inferior, atunci de ce nu ma lasa in pace?? de ce trebuie sa se chinuie si sa ma chinuie si pe mine? sau totul e doar teatru ca sa isi magaie el orgoliul masculin?
topicul trebuia sa'l numesc nu stiu ce sa CRED
-
mai e si chestia asta
urata cu parintii lui, ai mei. stiu de noi, sunt de acord. desi mama uneori ma cearta ca "nu am si eu pretentii de la viata", dar nu imi interzice, din contra, a spus ca o sa ajung eu singurica sa ma trezesc la realitate.
prietenii cu care ies frecvent, gasca noastra sa zic asa, toti stiu de noi, cum ca suntem impreuna. ca sa nu va mai zic ca in tot timpul acesta de cand e el plecat aproapte toti amicii lui s'au dat la mine... si la urechea iubitului meu au ajuns tot felul de zvonuri cum ca sunt o fata usoara, ba chiar ca m'au avut cativa dintre ei !!!!!!!!!!
el zice ca nu crede absolut nimic... adica la modul ca nu crede nici ca a fost ceva cu careva, nici ca nu a fost, ca el nu are de unde sa stie! dar ... TREBUIE SA EXISTE UN PIC DE INCREDERE!!! el ar fi trebuit sa fi ajuns sa ma cunoasca pana acum, sa stie ce fel de fata sunt eu!
adica... nimic nu sta in calea noastra, suntem tineri, avem viata inainte cu care sa ne luptam sa realizam ceva impreuna, chiar daca pe cai diferite, trebuie doar sa ne iubim! de ce nu intelege el lucrul asta??? cand totul depinde de el!
si plang iar, si nu mai pot.... -
Tu il iubesti dar el nu prea stie ce vrea si nu cred ca are nici un gand serios. Chiar daca ar veni in tara nimic nu garanteaza ca ar fi cu tine, pare instabil.
Eu as face ceva de genul...sa nu-mi para rau. As avea o dicutie deschisa cu el, i-as spune ce simt si ce vreau, i-as da timp de gandire sa nu-l fortez si functie de raspunsul lui as lua o decizie. Dar oricum n-as prelungi starea asta. -
draga mea, nu mai pierde vremea cu el ca altfel chiar o sa ramai just you forever. el se f... cu aia in italia si cand vine aici se f... cu tine. daca inca ai sperante, LASA-L PE EL SA TE CAUTE SI SA UMBLE DUPA TINE. daca nu insista, e clar ca nu vrea nimic. si nu mai pica asa ca musca-n lapte de cate ori iti arunca o frimitura.
-
Adina, relatiile la distanta sunt greu de intretinut, insa nu ti-am spus nici o noutate pana aici.
sunteti si foarte tineri, eu ti-as sugera ca planurile tale de viitor sa nu-l includa pe el, oricat de dureros pare acum.
Planuieste exclusiv pt tine!
El isi vede de planuri iar vorbele sunt doar ... vorbe 'ca ar veni inapoi, ca-i e dor etc' si faptele nu-s impresionante.
Incearca sa te gandesti numai la tine, nu la voi.
Iar sexul de asta vara nu-l privi ca pe un 's-a folosit de mine'.
ti-a placut? pai sa-ti fie de bine. Astea-s ganduri inutile si oricum nu schimbi nimic.
la multi ani si nu mai fi trista.
viata e asa de frumoasa si-o ai toata IN FATZA.
gust-o zambind!! nu cu lacrimi. -
se poate sa aveti voi si toata lumea dreptate, si eu imi pierd timpul cu el.
DAR
eu cred ca daca il iubesc eu, si reprezint o baza pt el, un punct de intoarcere, si daca ii arat ca sunt perseverenta si chiar il vreau si lupt pt el, pt noi, el o sa'si revina. o sa inteleaga pana la urma. si ai lui ma sprijina, maica'sa chiar mi'a spus ca el vorbeste mereu de mine, si ca sufera si el in felul lui. . .
poate ca Dumnezeu o sa ma rasplateasca pt puterea mea, pt felul puternic in care cred in noi, si poate o sa'mi indeplineasca visul cel mai arzator pe care il am. poate nu degeaba se zice ca fiecare primim ceea ce meritam in viata.
nu vreau si nu pot sa las ratiunea sa decida, o face inima.
asta sunt eu... chiar daca poate gresesc...
voua va multumesc pt raspunsuri, si nu va doresc sa vi se indeplineasca toate dorintele pt ca o face toata lumea; eu va doresc sa va tineti cand le veti vedea realizate.
multz'ani -
bre, gagico, coboara cu picioare pe pamant... viata nu e ca-n romane, nici ca-n filme si nici ca-n biblie.
degeaba iti propui tu sa il iubesti si astepti cu devotament, degeaba te incurajeaza maica-sa - daca EL nu se gandeste la insuratoare la varsta asta, totul e egal cu zero.
este complet pagubos ceea ce faci, adica sa te chitesti ca daca tu vrei suficient de tare, tipul o sa "se dea pe brazada". pe brazda cui? a ta si numai a ta. practic, traiesti intr-o fantezie (pe care ti-ai crosetat-o in singuratate, visand cu ochii deschisi ca vei ajunge sa traiesti dupa niste modele total nerealiste, preluate din carti si filme), in care, daca ai facut dragoste bine-mersi cu un tip, ala cica ar fi obligat sa te iubeasca la nemurire, sa te ia de nevasta si sa traiti fericiti pana la adanci batraneti.
tocmai pentru ca Dumnezeu e sus si vede tot, fii convinsa ca n-o sa-l oblige pe amicul tau sa te ia de nevasta impotriva dorintei lui, numai pentru ca tu iti imaginezi ca iti doresti foarte tare lucrul asta.
sa ne intelegem, eu nu spun ca el nu te-o iubi, in felul lui. numa' ca este mai mult decat evident ca lui nu-i arde nici macar de o relatie amoroasa stabila, daramite de insuratoare.