imi lipseste apropierea...
-
0 0Dragele mele,
Am o intrebare foarte important de lamurit pentru mine: sunt impreuna de 3 ani cu prietenul meu, am fost foarte indragostiti unul de celalalt la inceputul relatiei noastre, dar de aprox 1 an si jumatate nu am m-ai facut dragoste. El motiveaza ca trece printr-o stare de depresie, cauzata de stressul de la servici precum si de faptul ca nu se simte implinit profesional. Cariera mea in schimb este in ascensiune, l-am neglijat putin la inceput datorita serviciului. De asemenea, m-am mutat singura, nemaiputand suporta raceala lui accentuata (la un moment dat nici nu ma mai saruta).
Sustine ca ma iubeste (cred asta) dar nu pot sa concep faptul ca nu mai facem dragoste de atata timp: am discutat pana la urma cu el, dar mi-a raspuns ca acest lucru nu se poate controla.
va intreb: atunci cand 2 oamen ise iubesc, cum vi se pare aproape 2 ani fara nici o apropiere????? -
2 ani fara? atunci sa te intreb eu pe tine: CE FEL DE DRAGOSTE E ASTA?
cred ca in momentul in care ai decis sa locuiesti fara el,ai simtzit ca ceva scartzaie! si daca...Doamne fereste...nu se implineste profesional toata viatza, ce veti face? abstinentza?
tot nu intzeleg ce are...., cu prefectura? -
apropierea fizica este la fel de importanta in dragoste ca si sentimentul,..ca si comunicarea, respectul,..etc.
Fara una din aceste componente,..ceva moare. Si nu este bine! Mai ales ca barbatii rezista mai greu din pdv fiziologic. Poate are vreo problema de natura medicala,..poate s-a intamplat ceva...
Oricum..v-a trebui sa afli ce. -
hai sa-ti spun si o parere din cealalta parte a baricadei. adica: eu am o relatie de trei ani, insa de aproximativ doi nu ma mai atrage fizic. normal ca in aceste conditii nici nu imi doresc sa fac se
cu el), insa am ales calea compromisului, pentru ca inca tin la el.
parerea mea este ca tipul(desi tine la tine, poate) nu te mai vrea ca femeie....si sa nu crezi ca daca nu a vrut cu tine, nu a vrut nici cu alta...
fugi, cat te tin picioarele...fi mai curajoasa ca mine. -
poate m-am exprimat gresit. sunt de acord cu tine lulu, si eu cred ca el greseste. in primul rand, pentru ca e las si a lasat aceasta problema sa se agraveze timp de 2 ani. cred ca alintze ar fi meritat macar atat: ca el sa fie sincer si sa ii spuna care e problema. eu cand am expus povestea mea, nu am incercat sa ma scot pe mine personajul pozitiv. stiu ca am gresit mult, dar sunt prea lasa sa repar. astept sa se rezolve de la sine.
ceea ce incercam sa ii spun lui alintze este faptul ca ar trebui sa ia taurul de coarne. cred chiar ca a lasat prea mult timp sa se scurga fara sa actioneze.
iti transmit toata simpatia mea, alintze, si sper sa fie bine. vorbeste cu el. prietenul meu a refuzat sa vada o problema in relatia noastra, si nu stiu daca nu e prea tarziu sa o mai faca. as fi fericita insa sa vad ca exista inca o speranta.
P.S. cu ocazia asta, as vrea sa va salut pe toate si sa va spun ca sunt noua, si ca voi m-ati facut sa ma inscriu pe acest site. sunteti niste fete de treaba
-
Dragele mele,
Va multumesc mult pentru sugestiile si ajutorul vostru!
Dar EL spune ca trebuie sa il inteleg ca trece prin astfel de momente (depresia este frecventa la oricine, la un moment dat...) iar dragostea se face numai atunci cand vine impulsul.
Pana acum, am acceptat acest lucru, dar imi este din ce in ce mai greu.
Am nevoie sa fiu iubita si protejata. In legatura cu look-ul fizic, arat multumitor pentru mine, dar nu cred ca el este foarte multumit. (poate ar fi fericit sa am 48 de Kg, dar nu se poate - alt moment penibil: conteaza al naibii de mult aspectul si greutatile!!!!
In sfarsit, in vara aceasta mi-ar dori tare mult sa ma indragostesc, pentru ca toata energia mea creatoare am dat-o la serviciu.
Pentru ca plec in vacanta, va doresc multa dragoste si sa ne auzim cat mai curand!
alintze -
Buna fetelor,
Eu cred ca am trecut prin multe la viata mea, de aceea imi permit sa dau si eu cu presupusul...
Asa cum stiti, N.S. meu anul trecut a cunoscut-o pe telectuala si pot sa spun ca pana atunci am avut o viata sexuala normala, as spune eu chiar foarte activa. De anul trecut, mai precis din octombrie, NS-ului a inceput "sa-i moara la intrare" metaforic vorbind, dormeam ca fratii...
De plecat nu a fost plecat, de intalnit pe plan local nu prea avea cum intrucat plecam impreuna, veneam impreuna acasa, deci as spune exclus, iar cand se mai si intampla... imi dadeam seama ca nu a fost in alta parte. Icepusem sa-mi pun si sa-i pun intrebari, sa ma tot analizez, sa ma complexez, cand ii spuneam ca sunt o femeie normala si ca ma neglijeaza, imi spunea ca este stressat, ca are probleme cu firma, ca nu eu sunt vinovata. A inceput sa revina la normal cam din martie-aprilie. Privind retrospectiv, cred ca NS-ul era indragostit de "licientiata" dragoste virtuala, ca sa nu spun ceva de mana...iar in momentul in care a vazut-o cred ca a realizat ca tot ce are acasa e mai bun...Deci, parerea mea este ca joaca teatru, apetitul nu-l are din alta cauza...Acum cu al meu nu mai reusesc sa-l dovedesc eu, cu toate ca este ultra stressat 
Iti doresc sa afli adevarul, adevarat si apoi ia masuri.
Te pupic si mult noroc. -
Eu de asa ceva n-am mai auzit!Cum,domnule,2 ani sa nu faci alea,alea.......Bai mare pe-acolo!Fie si-a gasit una de 48 de kile
fie si-a descoperit la anii astia inclinatii inverse(asta nu e o gluma,am mai vazut porcarii de-astea)Ia-o la fuga!Gaseste-ti un tip si fa NEBUNII sa vezi cum iti trece depresia!S-auzim de bine!