ce e cu el?
-
0 0Poate imi stiti povestea multe dintre voi...pe scurt, locuim de 1,5 ani cu parintii lui, sunt multe inconveniente, el lucreaza si nu castiga atat cat sa isi permita cumpara o garsoniera, eu sunt la facultate si nu lucrez.
Problema cea mai mare mi se pare ca e din partea lui, in sensul ca stie ca deja au fost niste cuvinte si gesturi din partea alor lui la adresa mea care m-au durut f tare, el zice ca nici el nu mai suporta situatia, ca nici el nu mai vrea sa auda de parintii lui,dar nu face nimic in sensul asta. Nu ia nicio atitudine. In plus, de Craciun am fost plecati la ai mei si el a si sarit duminica sa ii sune...desi i-am tot spus sa ii mai lase si pe ai lui sa ne caute, nu sa tot fim noi aia care sar de fiecare data sa ii ajutam sau sa le facem urari. Cand discutam despre situatia noastra si eu il intreb ce are de gand, ridica din umeri sau zice :vom vedea"...apoi spune ca nu poate sa faca nimic ca sa ne mutam, ca nu are avansul pt locuinta...Ai mei s-au oferit sa faca si ei un imprumut si sa ne dea banii aia pt avans...iar lui parca ii e teama sau cel putin asa mi se pare si mie si parintilor mei. Nu stiu ce vrea, ce are de gand pt ca nu discuta niciodata destul de clar cu mine cum stau lucrurile si in plus, azi spune ca nu mai vrea sa auda de ai lui, maine ii tot cauta.... Eu ce sa inteleg? Cum vi se pare voua situatia?
Ce sa fac? -
Da, nu am un venit, dar primesc mereu bani de la parintii mei si cea mai mare durere e ca ai lui mi-au spus: "Ce, ne-au dat noua parintii tai banii? Ai facut ce ai vrut cu ei" Si in plus, mama lui a spus ca ai mei nu au facut nimic pt mine, iar de fiecare data cnad veneau ai mei aici, veneau incarcati cu de toate...iar noi aici ne cumparam mancarea, ajutam cu bani in casa...
Stiu ca nu trebuia sa accept de la inceput sa stau cu ei, dar tot ei au insistat, ca ei se vor muta la tara...ca apoi, sa se razgandeasca,...si sa spuna ca ei nu au zis niciodata ca se vor muta...
Probleme cu ei sunt multe, dar ma doare cel mai tare ca el e...fara initiativa, nu are niciodata un cuvant de spus...ori de cate ori incer sa vb cu el, parca e mut! -
Da, le-am tot cantat in struna pana acum, i-am sunat mereu, le-am facut cadouri..si tot nu se vede nimic, eu m-am saturat sa tot lupt sa fie bine si din partea lor nici macar respect nu primesc...de ex: daca este suc de fructe in casa, spune:"sa nu te atingi de el, ca e pt nepot", daca face de mancare, tot pt nepot... nepotelul lor sta cu noi in casa, are 2ani jumate.
-
Mi se pare absurd ceea ce-i ceri tu lui... Cum adica sa nu-si sune parintii? Oricat ar fi de rai, si orice ar fi facut, sunt parintii lui, ei i-au dat viata, ei au avut grija de el, ei l-au crescut...
Mi se pare gresit sa incerci sa-l indepartezi de ei, nu cred ca vei reusi vreodata, din contra, nu vei reusi decat sa-l indepartezi de tine... Eu cred ca ar trebui sa-i accepti si pe ei, asa cum sunt, daca-l iubesti pe el, sa incerci sa faci compromisuri, sa lasi de la tine... chiar sa incerci sa discuti cu ei, sa le spui ca-l iubesti, si sa le mai spui si lucrurile pe care ei le-au facut/le fac, lucruri care pe tine te deranjeaza, discutie pe care ar trebui s-o purtati in 4. -
Am incercat de nenumarate ori discutii in 4..si tatal lui se retragea frumos in camera lui, spunand ca noi nu avem ce discuta in casa aia, maica-sa ne-a tot invartit cum a vrut....adica a tot zis ca ne lasa noua aparatamentul asta, ca ei se muta la tara, apoi ca il da la nepotu-sau...si nu am cerut de la ei nimic, daca stiam ca asa se vor schimba lucurile, nici nu ma mutam aici, dar cu timpul am crezut ca se vor ameliora situatiile astea tensionate..si acum am ajusn la limita puterilor. Nu am vrut niciodata sa il indepartez de ei, el a spus ca nu vrea sa mai auda de ei, ca le-a cerut si el ajutorul cand a avut nevoie si i-au intors spatele de fiecare data, iar el i-a ajutat mereu la toate. Problema mea e ca eu nu stiu ce e cu el...si ma refer doar la faptul ca pare ca nu e barbat...adica nu face nimic, nu ia nicio atitudine la problemele astea!
-
Probabil ar trebui sa-si ia parintii la bataie, nu? Atunci ar fi barbat? Crezi ca lui nu ii este greu? Pe de o parte ii iubeste pe ei, ca sunt parintii lui, iar pe de alta parte, te iubeste pe tine... tu esti viitorul lui... iar ei sunt trecutul...
Eu cred ca ar trebui sa-i acorzi putin credit, sa incerci sa discuti cu el, si sa incerci sa-l intelegi... -
stai, ma, asa...
adica tu te-ai suparat ca el si-a sunat parintii in ziua de Craciun... hm...
ca sa inteleg mai bine situatia, as vrea sa te intreb doua lucruri:
1. sunteti casatoriti?
2. intretinerea, mancarea zilnica, partea ta de consum de electricitate, dero, hartie igienica etc cine ti le plateste? el si ai lui sau parintii tai? -
Timp de 1an jumate am tot avut discutii, dar daca el a hotarat ca vrea sa se insoare, atunci nu ar trebui sa fie mai mult de partea mea?? Si sincer, nu am incercat niciodata sa il indepartez de ai lui, din contra, am tot sperat ca lucurile se vor indrepta, va fii bine, dar el era cel care tot zicea ca abia asteapta sa se mute si sa nu mai tot stea mereu la dispozitia maica-sii! Dar nu face nimic sa se mute...
-

Am contribuit la cheltuieli, noi plateam taxele aici...dar nu mi se pare normal ca eu sa platesc si pt ei si pt nepotul lor!!!
M-a durut ca inainte de a-i suna mi-a spus ca abia astepta sa scape de ei si ca nu mai vrea sa auda de ei...
Nu suntem casatoriti....
Nu platim totul in mod egal in casa. SI asta pt ca el le dadea mereu bani si nu recunosteau niciodata lucrul asta! -
mariuco, pai in cazul asta s-avem pardon, dar chiar n-ai dreptate...
daca el le da sau nu le da bani fara stirea ta, asta e treaba lui si a lor; tu deocamdata n-ai niciun venit si esti doar acceptata in casa si la masa lor.
stai pe curul' tau si tine-ti gura, nu mai comenta nimic de fata cu el sau parintii tai, ca chiar nu esti in postura de a avea pretentii nici de la el, nici (MAI ALES) de la ei.
ca solutie, iti sugerez sa te angajezi, ca sa ai si tu un venit clar (nu doar banii de buzunar de la parinti, din care mai contribui cateodata la cheltuielile casei). multi studenti muncesc si invata in paralel, si se descurca foarte bine. -
Cu ce ar fi schimbat situatia daca eram casatoriti?
Tocmai ca nu am facut niciun comentariu, nu le-am cerut niciodata nimic...ba chiar am ajutat in casa la tot! SI in plus, cand am venti aici, au zis ca ne lasa noua o camera...dar au uitat sa specifice ca ei pot intra acolo cand vor! si ca pot face acolo ce vor!
Cu bani...ei au spus de la inceput ca nu trebuie sa le dam nimic, sa nu ii ajutam cu nimic, noi sa ne strangem bani pt noi, ca suntem tineri si ne trebuie! Sa mai spun ca de fiecare data cand cumpar ceva, imi spune ca nu e bun, trebuia sa cumpar ceva mai scump, si apoi tot ei mananca???
Oricum, nu mai vreau sa discut problema cu ei, am tot dezbatut-o!