"cealalta"
-
0 0Dragelor,
Ce ziceti de postura de "cealalta femeie"?
Credeti ca sunteti in stare sa acceptati o asemenea postura? Si nu ma refer
la motivatii financiare , ci pur si simplu.... dragostea,bat-o vina,care nu tine
seama de nimic!
Astept si "experientele" sa vorbeasca! -
am cateva intrebari:
- daca are 2 iubite, ce il impiedica sa aiba mai multe (daca tot nu stie de
notiunea fidelitatii)?
- daca nu poate renunta la nici una, se va casatori cu amandoua?
trebuie sa te gandesti si la viitor, intr-o relatie (depinde de varsta si prioritati,
desigur)
- cum poti trai cand stii ca il imparti cu altcineva, ca de aceleasi cuvinte, gesturi,
adresate tie se bucura si alta? -
Eu am pus intrebarea din punctul meu de vedere,ca femeie.
Sa spunem asa:
El - are doar o casatorie de convenienta,pe hartie (din motive mai mult sau
mai putin obiective nu poate divorta).
Tu - ai certitudinea ca nu mai exista altcineva in viata lui.
Si inca o data: esti fff indragostatita (poate pentru prima data in viata).
Ce ne facem , fetelor??? -
Daca intr-adevar te-ai indragostit de un astfel de barbat, vezi daca nu cumva "casatorie de convenienta" este scuza cea mai buna pentru a fi implicat in alta relatie fara a fi obligat sa-si asume responsabilitati fata de cealalta femeie. Cred ca in ziua de azi nimic nu te mai poate tine legat de cineva langa care nu vrei sa mai stai.
-
Toate argumentele astea le stiu pe de rost si le-am auzit de n ori.
Dar nu asta este problema ..
Eu vreau sa stiu daca ati fi dispuse sa acceptati o astfel de legatura (cu sau fara
vreun viitor) ,fara sa stiti cat va dura ,fara sa aveti vreo certitudine... doar aceea
ca iubiti si sunteti iubite.
Sa nu credeti ca pun aiurea astfel de intrebari!
Am fost in situatia asta,de a alege sa traiesc o poveste de iubire frumoasa,
asa cum mi-am dorit-o intotdeauna, dar fara certitudinea unei finalizari prin
casatorie.Aveam 24 de ani ...si eram foarte indragostita.
Si am ales ...sa renunt .Poate ca mi-era prea frica de ceea ce ar fi urmat "dupa".
Credeti ca tine de curajul pe care trebuie sa-l ai la un moment dat
sa"traiesti clipa", fara sa te gandesti la ce va urma?? -
da, cred ca tine de curaj sa "traiesti clipa" fara a te mai gandi la ce va fi
dupa! cu o conditie insa: sa nu te "distruga" acea clipa!
aici apare contrazicerea, nu?
ne intrebi daca am am accepta o astfel de legatura: poate ca da poate
ca nu, dar sub nici o forma nu as accepta o legatura cu un barbat casatorit!
punct! -
Teoretic nu as accepta o relatie cu un barbat casatorit dar practic nu se stie niciodata. Pentru ca nu am fost in situtia ta sincer nu stiu cum as reactiona. Pot doar sa-ti spun ca daca m-ar lovi o asa o pasiune fulgeratoare (sincer nu-mi doresc pentru ca sunt casatorita si prefer pacea caminului meu) ar trebui sa fie ceva extraordinar ca sa ma faca sa trec peste ratiune si principiile mele de viata, sa-l iubesc atat de mult incat sa nu-mi mai pese de consecinte si e destul de greu sa nu le iei in seama.
-
ba da, mi s-a intamplat sa fac ce-mi dicteaza inima dar nu in cazul unui
barbat casatorit!
stiu si cazuri in care cunostinte/prietene sunt indragostite lulea
de barbati casatoriti dar atat: adica ofteaza in tacere!
intrebarea ta era: ce ne facem in astfel de situatii?
raspunsul meu ar fi: sa ne bagam mintile in cap si sa nu mai visam la cai
verzi pe pereti!
nu zic ca nu exista cazuri "fericite" in care un barbat divorteaza pentru ca si-a
descoperit marea dragoste langa o alta femeie, alta decat nevasta lui
legitima! exista si cazuri de-astea dar pe langa ca sunt mai rare, eu cred ca
simti lucrul asta de la inceput. Nu stiu in ce situatie esti tu acuma, eu nu am
trecut prin asta (pentru ca am evitat) si nu vreau sa-ti tin teorii dar.... bine ar
fi sa nu te mai vezi cu el pana nu-si rezolva "treburile" cu actuala sotie! asta
as face eu daca s-ar intampla sa ma indragostesc de un barbat casatorit. -
Aoleu!!!!!
Fata mea, pai daca iti dicteaza inima , crezi ca te intreba inainte
ce fel de barbat este, daca e casatorit sau nu????????
Da, m-am lamurit! toae ganditi exact cum gandeam si eu "inainte".
Si cand m-a "pocnit", am jurat ca atat cat voi trai, n-o sa mai spun
" eu nu voi face niciodata asa"!! -
exact asta iti spuneam si eu in primul mesaj; "niciodata sa nu spui
niciodata"!
eu ti-am spus ca am evitat o astfel de situatie! ce daca inima ar fi vrut
altceva? mi s-a parut ceva incorect fata de mine mai ales. de ce spun asta?
te-ai intrebat cum e sa fii casatorita si sa afli ca sotul are o amanta?
daca tu ai puterea sa ai o astfel de relatie, sa-ti asculti numai inima, atunci de
ce te mai framanti si te intrebi ce este de facut? Dumnezeu cu mila....
pentru ca nu poti sa ai garantia ca el va divorta si ca veti fi "fericiti pana la
adanci batraneti" asa cum nimeni nu poate sti ca nu o va face si ca veti fi
"fericiti pana la adanci batraneti"!
te-ai hotarat sa te lasi in voia inimii, asuma-ti responsabilitatile si multa bafta.
poate mai scrie si o alta "eva" patita!
PS. fara sa fiu rautacioasa iti mai spun ca vorbim discutii.... spui ca ai renuntat
la acest barbat, atunci ce te mai framanta, asta nu inteleg. -
madelaine:
La fel ca tine am vrut ca toata lumea de pe web sa ma aprobe si sa spuna ca e bine si am dreptate,cind am spus adevarul ca sunt un barbat care,am grija de familie imi iubesc nevasta dar mai calc cu stingu,chiar tu ai sarit la git la mine.
Parerile sunt impartite in cazul meu si al tau,gindesc ca e bine sa-ti urmez simturile dar gindestete si la sotia lui,daca ea nu-l iubeste si ti-l da ia-til ca se gaseste alta care sa ti-l ia,dar daca-si iubeste femeia barbatul lasa-il in pace,fa dragoste,fa ce vrei cu el dar nu-ti cladi fericirea pe supararea alteia. -
Imi aduc aminte de zilele in care propriul meu tata avea o "cealalta" si imi aduc aminte de taria de caracter pe care o avea mama sa il urmareasca si sa il prinda in flagrant delict ca apoi sa urmeze certuri infinite , drama si lacrimi.... NU se merita toata suferinta si chiar daca in unele cazuri fericite " cealalta " isi poate asigura un loc permanent in viata lui devenind unica... ce incredere poti avea tu ca femeie intr-un barbat care a inselat pe altcineva ca sa fie cu tine? Sentimentul ar fi coplesitor pentru mine si nu as fi tentata deloc sa fiu vreodata inlocuitoare. Nu sunt buna sa ma amagesc singura cu daca si cu parca....
-
pt.valyy
Imi pare rau ca impresia pe care ti-am lasat-o a fost ca "am sarit la gat".
Ceea ce nu stii este ca in ceea ce-l priveste pe respectivul, chiar i-am sarit la gat,
desi eram indragostita de el pana peste cap.
Si chiar daca simteam ca mi se rupe sufletul in bucatele,i-am spus ca ce vrea el nu se poate
pentru ca eu cred ca merit mai mult de la viata.
Nu caut sa-mi dea nimeni dreptate , pentru ca mi-am dat seama singura, mai tarziu
ca era singura solutie . Drept "rasplata ", Dumnezeu a avut grija de mine si
mi-a trimis un om bun...pe care am invatat sa-l iubesc.
Intrebarea initiala v-am pus-o pentru ca nu-mi explic (si probabil nu voi intelege niciodata)
de ce cateodata suntem atrasi (barbati si femei deopotriva) de ceea ce este mai rau
pentru noi.Parca cineva ne leaga la ochi,ne face surzi si ne impinge spre acela/aceea
care ne raneste! Unii se trezesc,altii ...prea tarziu.
Cum explicati voi chestia asta??
pt.jad:
Jadule, ce sa fac, ma invart si eu pe aici, si ma minunez ce chef de vorba au unii!!
Cred ca m-am molipsit!Ptiu!!!