Suparare
-
0 0Sunt tare suparata,nici macar nu pot sa sa descriu ce simt,sunt furioasa pentru faptul ca Dumnezeu mi-a luat la el o buna prietena,singura prietena adevarata pe care o aveam,in urma cu o ora am aflat ca ea a murit intr-un accident de masina,nu pot sa cred ca este adevarat,ultima data am vorbit cu ea acum doua zile,ea nu mai statea in acelasi oras ca si mine,insa acum doua zile a venit la parintii ei si ma sunat sa iesim la o cafea,iar eu nu am putut pentru ca eram la birou,mi-a spus ca-i este dor de mine,si-a amintit perioada liceului,avea asa un cfef sa vorbeasca cu mine iar eu nu am avut timp sa o ascult,i-am spus ca o sun eu,dar nu am mai facut-o si acum asa rau imi pare,daca aveti prieteni adevarati aratati-le ca sunt importanti pentru voi.
-
ce rau imi pare...roxyangel, asa suntem noi,oamenii...incepem sa ii pretuim pe cei valorosi doar atunci cand nu mai sunt. Oricum, sunt absolut convinsa ca prietena ta nu o sa fie suparata pe tine, acolo, in ceruri unde se afla acum ....e greu cand pierzi pe cineva drag. Roaga-te pentru ea, dar si pentru tine - sa iti dea Dumnezeu puterea sa treci peste acest moment dificil. Nu stiu cat de mult te consoleaza, dar suntem alaturi de tine. Condoleante...
-
Nu stiu detalii,din cate mi-a spus prietenul ei a intrat intr-un cap de pod,ea era singura la parinti,iar eu am relatie foarte buna cu parintii ei insa nu stiu de ce dar parca nu-mi vine sa merg acasa la ei,de cand am aflat parca sunt pe alta lume,daca s-ar putea as da orice sa nu fie adevarat,simt ca innebunesc cand ma gandesc la ce urmeaza.
-
E foarte trist, Roxyangel... nu are rost sa te invinovatesti ca nu ai avut timp sa discutati, ai avut si tu problemele tale, poate. Dar sa nu faci cumva greseala sa nu mergi sa-i vezi parintii, trebuie sa poti, nu e nevoie de vorbe, nici o vorba din lume nu poate consola durerea unui parinte care-si pierde copilul...Ai grija de tine.
-
Draga Roxy,
Condoleante!
Asa e cum a zis si Fiorella:trebuie sa ne facem mai mult timp pentru cei de langa noi ca in orice clipa dumnezeu n-i poate lua de langa noi;eu am citit mai demult niste povesti cu cei care au avut moarte clinica si ziceau ca au auzit o voce care le spunea ca trebuie sa se intoarca in corp pentru ca nu si-au incheiat misiunea aici pe pamant;se pare ca prietena ta si-a incheiat misiunea aici dupa viziunea lui dumnezeu;majoritatea celor care au avut moarte clinica cica nu mai vroiau sa se intoarca aici asa bine era acolo!
Intotdeauna cand ne dispare cineva drag ne simtim vinovati ca n-am facut mai multe pentru ei,cum e si cazul tau ca nu te-ai intalnit.Nu te mai simti vinovata,se putea si sa nu o fi sunat si sa nu fi patit nimic,dar asa a hotarat Dumnezeu si deja lucrurile astea nu mai putem sa le controlam.
Cum putem noi sa-i ajutam pe cei ce mor este sa nu-i jelim prea tare ca cica nu se pot odihni atunci daca sunt disperati ca ei au murit.
Iti doresc tarie sa treci peste asta.
Te pup -
Mie mi-a murit un var inecat acu doi ani.Tot asa singur la parinte, ca si ma-sa murise inainte, a ramas acu tasu singur pe lume.Si ma sunase inainte cu citeva zile sa mergem la mosia lui .Si n-am avut timp.Si de atunci, imi vizitez mereu si rudele si prietenii, ca nu stii ce Doamne iarta-ma se poate intimpla.Condoleante maxime si du-te la parinti, ei acum crede-ma au nevoie de a despica firul in patru cu ceea ce s-a intimplat, chiar daca asta nu le aduce fiica inapoi.Spune-le de amintiri, de cit de bine v-ati distrat impreuna, cit de mult ti-a spus tie ca ii iubea pe ei ca parinti.