Never say never

  •  
    • 101 mesaje
    18 Oct 2006, 16:32
    0 0
    E asa bine cand nu cunosti ce inseamna dragostea.. Am trait peste 26 de ani convins ca mie nu mi se poate intampla. Cu mici ‘crush-uri’ ocazionale. Rationalitatea insemna totul, chiar nu intelegeam cum isi pot pierde unii capul sau cum pot suferi atat pentru o persoana straina. E bine sa fii singur cand esti multumit de asta, cand simti ca asta e tot ce iti poate oferi viata. Te bucuri , te intristezi de viata, dar nimic nu te atinge extraordinar de tare. Pentru ca tu esti stapanul propriului destin. Am ajuns sa ma intreb care este diferenta intre ‘imi place de tine’ si ‘te iubesc’, vedeam in jurul meu, inclusiv la parintii mei ‘manifestarea’ iubirii, dar nu puteam sa concep ce reprezinta.

    Cand a venit m-a luat total pe nepregatite. Cred ca oricum nu te poti pregati pentru a iubi. Ajungi sa te trezesti intr-o zi si te gandesti ca lumea nu ar avea rost fara EA. Care ea era la acel moment « doar » o colega. Daca exista cineva care nu e sigur ca a iubit vreodata... fiti sigure/siguri ca nu ati iubit. Cand iubesti iti dai seama ce inseamna cu adevarat. Cand esti in stare sa lasi orice pt. a fi langa persoana iubita, cand orice ar face gasesti adorabil, cand descoperi ca iti place sa faci lucruri care ti se pareau un chin in trecut doar pentru ca le faci alaturi de ea... cand te trezesti dimineata si zambesti pt ca stii ca o vei revedea... viata capata un alt sens. Si cand esti apreciat la fel de mult e cu atat mai frumos.

    Din pacate, pentru ca in orice poveste apare si un ‘dar’.... desi ne-am apropiat foarte mult,
    ne-am lovit de un zid. Un zid pe care nici iubirea nu-l poate trece, un atat de simplu exemplu de a fi om . Zidul atractiei fizice. Zidul incompatibilitatii intre ceea ce simte ea pentru spiritul meu si ce ar putea simti pentru trup. Am sperat, mi-am impus sa cred ca e ceva ce poate fi depasit. Si cu cat iubesti mai mult cu atat e mai dureroasa acceptarea realitatii, cu cat speri mai mult cu atat trezirea din vis e mai grea. Ea n-ar putea fi fericita 100% alaturi de mine, eu oricum n-as putea accepta o relatie in care nu sunt acceptat 100%. Cand ajungi atat de aproape de fericire si iti dai seama ca nu a fost sa fie .. e greu.

    Oricum nu e o poveste neaparat trista... am invatat ceva. Am invatat despre mine in cateva saptamani cat n-am invatat in ani de singuratate. Am invatat ca desi ma simt bine singur, nu pot sa ma bucur pe deplin, nu pot sa fiu complet fara o femeie pe care sa o iubesc si care sa ma iubeasca. Am descoperit ca nu mai vreau sa fiu singur, ca nu mai vreau acea stare de multumire si resemnare. Am invatat ca e bine sa fii sincer, ca parerea persoanei iubite conteaza mai mult decat parerea intregii umanitati.
    Dar cel mai important este ca mi-am dat seama ce vreau de la persoana iubita... vreau pe cineva care a carei prezenta sa ma faca sa zambesc atunci cand sunt trist, pe cineva alaturi de care sa pot rade, alaturi de care sa pot plange, cineva cu care sa pot vorbi ce-mi trece mie prin cap si care sa inteleaga. Pe cineva care sa imi arate unde as putea gresi, dar care sa ma ajute sa imi revin daca in incapatanarea mea nu am ascultat sfatul, pe cineva in care sa am incredere deplina, pe cineva cu care sa pot sa fiu eu insumi fara teama de a fi natural.Pe cineva care sa se simta implinita alaturi de mine. Pe cineva care chiar daca nu imi spune ca ma iubeste in fiecare zi, ma face sa ma simt iubit in fiecare secunda. Pe cineva care sa ma iubeasca din toate punctele de vedere, pe cineva cu care sa pot impartasii fanteziile mele fara teama de a fi considerat un ciudat.
    Pe cineva fata de care sa simt si eu toate cele de mai sus...

    Cred ca asta e rostul iubirii..


    De ce v-am spus toate astea?
    Pentru ca viata mi-a demonstrat cat de mult am gresit crezand ca nu exista iubire, cat de mult am gresind crezand ca singuratatea e suficienta pentru a trai. Am aflat ca indiferent cat de dureros e, cat de putin speram in ‘mai bine’ intr-un anumit moment al vietii, trebuie macar sa incercam sa atingem aceasta iubire.

    Acum invat sa exprim ceea ce simt, sa imi construiesc un viitor. Se spune
  •  
    • 101 mesaje
    18 Oct 2006, 16:33
    0 0
    ca iubirea adevarata va veni atunci cand vei fi pregatit. Acum sunt pregatit.. si nu vreau sa astept ci o sa o caut. Indiferent unde a ascuns-o destinul o voi gasi. Pentru ca fericire mai mare ca aceea de a fi indragostit nu exista, si pentru ca simt nevoia de a striga lumii intregi ce am descoperit.

    In cazul in care nu v-ati dat inca seama sunt un Adam.. un fost singuratic, indragostit mai mult decat a crezut posibil. Inlove at the perfect time, with the perfect Eve, in the wrong body. Un Adam care acum porneste spre viitor, spre iubirea perfecta. Ne vedem la capatul drumului

    PS. e primul meu post asa ca fiti mai blande simteam nevoia sa comunic..
  •  
    • 154 mesaje
    18 Oct 2006, 16:38
    0 0
    F frumos ceea ce ai scris.Ma bucur ca ai venit printre noi.
    Si eu cred in acea iubire despre care vorbesti tu.
  •  
    • 53 mesaje
    18 Oct 2006, 16:40
    0 0
    eu nu am inteles excat care e problema fizica..nu de alta dar am si o problema asemanatoare in orice caz eu sunt de parere ca la partea fizica se mai poate lucra...compatibilitatea sufleteasca conteaza cel mai mult...
  •  
    • 114 mesaje
    18 Oct 2006, 16:40
    0 0
    Ce ai face pentru femeia iubita?Daca ai avea alta religie te-ai converti pentru ea? Daca ai fi casatorit, ai divorta pentru ea?
  •  
    • 53 mesaje
    18 Oct 2006, 16:41
    0 0
    ceea ce este mai bizar ca....vorbesti exact ca prietenul meu..... stiu ca suna ciudat...
  •  
    • 101 mesaje
    18 Oct 2006, 16:47
    0 0
    pt adriana32:
    este vorba de acel ceva ce se numeste atractie sexuala.. care daca nu e.. se ajunge la a nu fi fericita complet, la a cauta mereu ceva ce eu nu ii pot oferi.

    pt extreme:
    daca as fi casatorit inseamna ca as fi deja cu femeia iubita. daca nu o mai iubesc, intai ne despartim apoi caut altceva....
    cat despre convertire... iubirea inseamna sa accepti pe cineva asa cum e. daca simt in mine ca 'acea' religie e cea corecta, simt, daca nu,nu.

    oricum nu cred ca iubirea inseamna a renunta la ceva, asta implica un simt al 'datoriei' care nu are ce cauta in iubire.
  •  
    • 700 mesaje
    18 Oct 2006, 16:47
    0 0
    Iubirea adevarata apare atunci cand este momentul si iti dai imediat seama de asta,poate sa apara intr-o banala seara in care iesi cu prietenii la o terasa,fara sa ai chef de nimic(la mine asa a fost)dar nu o sa o gasesti daca o vei cauta....
  •  
    • 53 mesaje
    18 Oct 2006, 16:55
    0 0
    eu il iubesc pe prietenul meu enorm!din punct de vedere fizic e inexistent!e destul de complicat
    si el stie asta
    si luptam...asa cum putem....chiar azi am avut o discutie de genul asta...de aceea mesajul tau a picat la fix o chestie iti spunaca iubesti lupti pana nu se mai poate..si eu ma chinui si el se chinuie dar luptam pt ca spiritual suntem great!
  •  
    • 32 mesaje
    18 Oct 2006, 16:55
    0 0
    frumoasa povestea ta liquidlight...ma faci sa cred ca mai am o sansa sa ma indragostesc si ca mai sunt si barbati care iubesc...Apropo,ce te faci cand exista doar atractie fizica ? Oricum o sa iti treaca...
  •  
    • 101 mesaje
    18 Oct 2006, 16:55
    0 0
    "ceea ce este mai bizar ca....vorbesti exact ca prietenul meu"
    daca are 26 ani... cine stie



    elcris:
    de aceea caut ceea ce caut, nu (doar) componenta fizica. senzatiile provocate de hormoni sunt trecatoare si nu au nici pe de parte puterea iubirii
  •  
    • 32 mesaje
    18 Oct 2006, 17:04
    0 0
    iti doresc mult succes in cautarea ta .Eu am o parere proasta despre iubirea adevarata si durata ei.Exista, dar numai in filme sau in carti.Dar poate tu vei fi exceptia de la regula.
  •  
    • 117 mesaje
    18 Oct 2006, 17:08
    0 0
    liquidlight, acesta poveste, atat de frumos pusa in cuvinte de tine, ma intriga... Daca e iubire, cum de s-a sfarsit asa...?

    Iubirea pe care ai descris-o tu e cea adevarata fara motive si fara eforturi. Dar sfarsitul, sau mai bine spus motivul pt care s-a sfasit "eu oricum n-as putea accepta o relatie in care nu sunt acceptat 100%", arata ca iubirea a fost din partea ta, cu sens unic.
    Caci, din punctul meu de vedere, iubirea e o combinatie de factori, sentimente, nu e pe categorii,conditii.
    Iubirea nu alege... e un TOT!

    Ma bucur ca TU ai descoperit dragostea, cum e sa iubesti... dar ma si intristez, ca nu ti-a fost impartasita.

    Acum ca stii ce e si cum e, bafta multa in viitor!
  •  
    • 18346 mesaje
    18 Oct 2006, 17:10
    0 0
    elcris ,iubire devarata sau nu...nu stiu cum se numeste de fapt.
    uite ca si eu ,aia ce se tinea numai in relatii seci,care nu punea pret decat pe propria persoana si care se rupea-n figuri ca nu se poate indragosti,acu ........ e chiar indragostita.

    mi-e egal cat va tine ,mi-e egal cum se va termina,mi-e egal ca de tot ce ne-ar putea impiedica mai incolo,pt ca acum savurez momentele.....


    ontopic,ma bucur ca dintr-o poveste trista s-a trezit in tine ceva,ca ai realizat ca poti fi iubit,si ca poti iubi.

    ce sa zic:rabdare,ca va veni si persoana care te va iubi atat de mult si nu va gasi nici un impiediment in reltia voastra!
  •  
    • 114 mesaje
    18 Oct 2006, 17:11
    0 0
    Iubirea adevarata exista si in realitate, nu doar in filme si in carti, depinde insa cat dureaza, depinde de f multi factori.Parerea mea e ca o iubire adevarata(cu compatibilitate 100%) o porti mereu in suflet.
  •  
    • 700 mesaje
    18 Oct 2006, 17:14
    0 0
    Cu siguranta exista iubire adevarata,chiar daca nu dureaza toata viata,pana la urma conteza intensitatea ei,poti sa iubesti intr-o zi cat alte persoane in ani de zile.
  •  
    • 101 mesaje
    18 Oct 2006, 17:47
    0 0
    BlueCorals ("Dar sfarsitul, sau mai bine spus motivul pt care s-a sfasit "eu oricum n-as putea accepta o relatie in care nu sunt acceptat 100%"")

    nu s-a sfarsit din cauza asta, asta a fost motivul pt. care nu am mai 'insistat'; mi-am dat seama ca nu aveam cum sa 'castig', iar singurul lucru pe care-l puteam realiza era sa o fac sa sufere. Desi poate parea ciudat suntem in continuare prieteni.. tocmai datorita acelei componente sufletesti.
  •  
    • 1286 mesaje
    18 Oct 2006, 17:55
    0 0
    Liquidlight, e tare frumos ce traiesti tu acum...si iubirea platonica are farmecul ei...cum spunea o eva, mai rau era daca "iubeai" numai pentru sex...putintica rabdare si va veni si atractia fizica, poate nu cu fata despre care vorbesti atat de frumos, dar va veni! Sa vezi atunci ce misto o sa fie!!!
  •  
    • 198 mesaje
    18 Oct 2006, 18:26
    0 0
    Sincer..mi-ai umplut sufletul cu bucurie..ce bucurie..?..aceea de a descoperi ca si barbatii stiu sa recunoasca(virgula)ca sunt si ei posesori ai acelei laturi sensibile...te admir, liquid! Si iti garantez ca vei fi fericit...ce frumos ai scris,d-ne...
  •  
    • 117 mesaje
    18 Oct 2006, 18:33
    0 0
    Am inteles. E bine ca sunteti prieteni. Daca ati ajuns la o asa apropiere sufleteasca, de ce sa renuntati la ceva atat de pretios?

    Continuati sa fiti deschisi unul cu celalalt, dar fara presiuni de nici un fel. Cu rabdarea treci marea... nu se stie niciodata!