Ajutati-ma sa inteleg

  •  
    • 700 mesaje
    29 Sep 2006, 00:35
    0 0
    Poate cu ajutorul vostru reusesc sa inteleg si eu ce sa intamplat.Timp de trei ani am fost impreuna cu un barbat,despre care credeam ca este omul cel mai minunat de pe Pamant,alaturi de care am trait clipe absolut superbe,pe care foarte greu ma va face cineca sa e uit,la inceputul lunii martie am fost plecati pentru teri zile la pitesti pentru a rezolva o problema,putin mai delicata,si anume pentru a face avort,dupa aceasta intamplare am mai vorbit cateva zile la telefon apoi totul a fost intrerupt brusc fara sa stiu de ce.Inainte de a lua aceasta decizie de a nu pastra sarcina nu am avut nici o discutie referitoare la faptul ca si-ar dorii copilul,o singura data a spus cum ar fi daca nu as face avort.El are deja doi copii,este divortat,iar parintii mei nu stiu adevarul despre aceasta relatie,iar mie i-a fost teama sa-i spun ca mi-as dorii copilul,deoarece nu vroiam sa creada ca in felul acesta l-as lega de mine,acum regret acest lucru dar din pacate nu pot sa schimb nimic,insa ma doare ca eu nu am putut sa vorbesc cu el nici macar ca simple cunostinte din acel moment si nu pot sa-miexpli,practic in cateva saptamani toata viata mea a fost data peste cap,si din persoana fericita ce eram am devenit o persoana trista,imi este greu pentru ca nu pot vorbii cu nimeni despre ce se intampla in viata mea si in fata pritetenilor si al familiei trbuie sa afisez o imagine de om fericit.Ce pot face ca sa vorbesc cu el din nou,pana prin luna iunie am incercat sa-l sun,iar apoi am renuntat sao fac,mi-e teama sa-l sun din nou iar el sa-mi inchida telefonul sau sa nu-mi raspunda,dati-mi un sfat va rog!
  •  
    • 3 mesaje
    29 Sep 2006, 01:21
    0 0
    iti dau un sfat nu-l mai cauta.....este logic tot ceea ce a facut el...te-a lasat balta intr-un moment greu din viata ta...asa ca nu merita....daca intr-adevar avea vre-un sentiment pt tine...nu te parasea...era alaturi de tine....mult suuces in viata
  •  
    • 2209 mesaje
    29 Sep 2006, 02:21
    0 0
    Nu pot sa inteleg cum dupa 3 ani, ati putut sa va departati asa, ca si cum ati fi fost impreuna 1 saptamana, doua, si ati incercat, ati vazut ca nu va potrivit si ca sa evitati discutiile alea incomode, inecepeti sa va evitati unul pe celalalt ca in felul asta, treptat sa va departati.Totusi, au fost 3 ani! Cum e cu putinta sa accepti sa-l vezi ca se departeaza si sa nu faci nimic? Nu te-a mai sunat....de ce nu l-ai sunat tu pe el? "hei barbate, ce se intampla? Am inceput sa ma ingrijorez.." Nu stiu, mi se pare ca nu ati fost foarte apropiati, ca ati avut ceva rezerve unul fata de altul. Cred ca intre voi a fost un zid de la bun inceput. SI zidul ala s-a tot marit cu timpul...pana v-a separat complet. Alta explicatie nu vad, sincer. Nu disparem complet din viata unui om, fara nici o explicatie, fara nimic, decat daca ascundem ceva, daca suntem jenati de ceva sau chiar de noi insine. Au trecut cateva luni de atunci, cred ca pentru el totul e clar: s-a teminat totul intre voi si pace! Nu stiu ce anume ai putea face sa-l aduci inapoi, sansele sunt minime. Ca sa-ti gasesti linistea, ti-asi recomanda sa-l contactezi. Daca nu vrea sa vb cu tine la telefon, cauta-l personal, la lucru sau unde stii sigur ca poti da de el. S-ar putea sa vb frumos si sa iti spuna care a fost de fapt problema, sau s-ar putea sa vb urat si sa te jigneasca. in oricare din saituatii, tu stii de o treaba. Ori aflii adevarul, ori vei fii atat de dezamagita incat iti va trece de el daca nu instantaneu, macar intr-un timp foarte scurt... NU stiu, sincer nu pot sa inteleg ce s-a intamplat cu el...nu cred ca poate stii cineva. Linistea ti-o vei gasi doar vorbind cu el!
  •  
    • 54 mesaje
    29 Sep 2006, 10:00
    0 0
    Cati ani ai tu?
    cati ani are el?
    cum de vietile voastre nu se intersecteaza dupa 3 ani de relatie? nu aveti prieteni comuni?nu stii pe unde se invarte?chiar asa a disparut dupa 3 ani in ceata?

    Mai spune-ne de tine, de el, de voi...
    Si eu am o relatie de 2 ani cu un barbat divortat ....am postat aici povestea dar sa dispara fara urma dupa 3 ani e imposibil si tu cum ai putut sa stai doar danad telefon si atat? ori il lasi de tot adica nu mai suni nu te mai gandesti ori te duci frumos la el si il confrunti si stii o treaba
  •  
    • 54 mesaje
    29 Sep 2006, 10:06
    0 0
    prin stii o treaba vreau de fapt sa spun ca o sa vezi si tu ca e un om de nimic daca te-a lasat efectiv balta dupa 3 ani intr-un moment atat de dificil fara nici o explicatie fara nimic

    si poate de asta ai nevoie sa treci mai departe sa vezi cu ochii tai ca e un om de nimic ca noi aici degeaba iti spunem

    du-te, cauta-l ca sa poti trece peste asta
  •  
    • 2239 mesaje
    29 Sep 2006, 10:15
    0 0
    nu inteleg de ce v-ati ascuns relatia... am inteles ca e totusi divortat... de ce te-ai ascuns de ai tai si de prieteni? si intradevar, f urat ca te-a lasat cand aveai nevoie de el mai mult, mai ales ca ati discutat despre sarcina
  •  
    • 2 mesaje
    29 Sep 2006, 10:33
    0 0
    Este doar un las si nu are ce sa iti spuna.Probabil nu mai vrea complicatii in viata lui(avand deja copii) si din acest motiv a pus punct unei eventuale probleme.Sfatul meu este sa cauti un barbat care isi doreste copii(sa discutati despre acest lucru )asta in cazul in care tu iti doresti un copil.
  •  
    • 3729 mesaje
    29 Sep 2006, 11:04
    0 0
    singura explicatie logica ar fi ca el in toti acesti 3 ani a avut probabil o viata dubla. nu-mi pot imagina un om care renunta la tine asa fara nici un cuvant de explicatie...de ce nu a discutat? de ce nu ti-a spus ce VREA? probabil ca a avut o viata dubla si astepta un CEVA care sa-l faca sa aleaga...cand a vazut ca nu ai pastrat copilul a ales in defavoarea ta...din pacate.
    Eu cred ca ar trebui sa-l confrunti si sa discuti deschis, sa cauti o explicatie, pentru a-ti oferi posibiliatea sa mergi mai departe. Faptul ca esti tinuta fara nici o explicatie nu te lasa sa-ti vezi de viata deoarece nu ati incheiat conturile...
  •  
    • 700 mesaje
    29 Sep 2006, 13:12
    0 0
    Fetelor multumesc frumos pentru ca mi-ati raspuns,si pentru a raspunde la intrebarile voastre o sa scriu povestea noastra,sper sa nu va plictiseasca istorisirea.El nu este din acelasi oras ca si mine,eu locuiesc in tg jiu iar el in dragasani,in seara in care el ma vazut eram cu niste prieteni la o terasa,iar el era la aceeasi terasa.Atunci cand a plecat l-a rugat pe unul din chelnerii de acolo sa aflecat mai multe detalii despre mine,inclusiv nr meu de tel,acel baiat a spus ca nu ma cunoste dar o sa incerce sa-l ajute.Soarta a facut ca in aceeasi seara la masa noastra sa vina o prietena care era colega de clasa cu prietena baiatului care lucra la bar(Bebe)bineinteles ca acesta a rugat-o sa-i dea nr meu de tel,iar eu nu am vrut .Timp de cateva zile Bebe a innebunit-o pe prietena mea pana cand aceasta a cedat,si ia dat nr meu de tel.Cu Cristi as il cheama pe fostul prieten am vorbit timp de trei saptamani la tel,vorbeam uneori cu el si cate o ora,efectiv aveam ce sa vorbesc cu el.La un moment dat am stabilit sa ne intalnim la aceeasi terasa.La intalnire nu am mers singura,ci insotit-a de doua prietene.Atat tipm cat am vorbit la tel eu nu am stiut ce varsta are,insa el stia ce varsta am eu(eu aveam 18 ani,iar el 40)in momentl in care Bebe a venit cu el la masa am ramas blocate toate trei,aveam in fata un barbat imbracat impcabil,aparentextrem de serios,ce arata foarte bine,pana in acel moment noi ne imaginasem ca arata in fel si chip din moment ce nu avusese curaj sa ma abordeze el direct.Eu eram atat de tacuta incat atunci cand ne-a intrebat daca-i permitem sa ne conduca acasa s-a scuzat pentru indrazneala.In seara aceea am lasat fetele acasa,iar noi ne-am plimbat cu masina timp de cinci ore,timpin care mi-a spus poveatea lui,simteam ca-l cunosc pe acel om de o viata,ma simteam in largul meu cu el,puteam s fiu naturala,insa imi era greu sa accept sa a o relatie cu un om de care ma desparteau 22 de ani,cu toate ca eu nu i-am dat mai mult de 35.La despartire mi-a oferit un buchet sperb de flori si mi-a spus ca o sa inteleaga daca nu vreau sa-l mai intalnesc.Cam asa a inceput relatia noastra,iar ceea ce a urmat a fost ceva de vis,nu afost acea relatie tipica inte o tanara si un barbat in varsta cu bani,niciodata nu am simtit ca eu a-si avea un rol decorativ in viata lui,a fost o relatie foarte frumoasa si foarte grea pentru ca eu nu am spus adevarul despre el familiei,iar prietenele mele cu toate ca la inceput au fost incantate sa am o relatie cu el,pe parcurs si-au scimbat parerea si au inceput sa fie mai mult decat rautaciose,insa aces lucru nu ma deranjat pana in momentul in care relatia s-a terminat,si am simtit nevoia sa-i spun cuiva ce se intampala,si nu prea aveam cui.Am ajuns sa cred ca eu sunt vinovata ca el a iesit din viata mea,si-mi asum aceasta vina insa este atat de greu sa nu am o explicatie de la el,singurl lucru pe care la spus atunci cand l-am intrebat ce se intampla a fos"este o situatie ciudata,nu pot sa-ti spun nimic"imi cer scuze daca va plictisesc,dar chiar aveam nevoie sa spun cuiva ce se intampla cu mine,iar uneori este mai simplu sa vorbesti cu persoane pe care nu le cunosti.
  •  
    • 4017 mesaje
    29 Sep 2006, 13:30
    0 0
    Hmmmm, imi pare rau ca suferi, dar e grozav ca incerci sa inveti ceva din suferinta asta, ca atunci nu-i complet inutila... Uite, sa-ti spun ce "citesc" in povestea ta:

    1. un barbat de 40 de ani cu o casnicie in spate si doi copii vede in relatia cu o fata de 18 ani o excelenta oportunitate de-a evada din realitate si a trai o fantazie.

    2. Fantazia ramane cool atata vreme cat nu este catusi de putin invadata de REALITATE. Acesta a fost cazul vostru timp de trei ani: relatie la distanta (fiecare traia in orase diferite), relatie izolata de orice alte interactiuni si interferente (te-a indemnat subtil sa ascunzi relatia voastra de parinti si te-a izolat de amicii tai), relatie fara mari socuri si obligatii asumate.

    3. Cand ai ramas gravida, balonul de fantazie s-a intzepat si a facut fassssssss... dintr-o data omul a trebuit sa evalueze in mod realist implicatiile unei uniuni reale. Rezultat: a luat-o la goana.

    Ai 21 de ani. Considera-te norocoasa pentru momentele placute petrecute cu el si pentru ca nu va trebui sa traiesti agonia unei relatii reale cu "maturul" asta, fiindca toata treaba era oricum sortita esecului.
  •  
    • 683 mesaje
    29 Sep 2006, 13:34
    0 0
    (Oare) cand vei intelege ca un barbat de 40 de ani (aproape) niciodata nu se va cupla cu o fata de 18 ani? Eu nici nu mi-as mai pune intrebarea de ce-a plecat. Asa sunt unii barbati: cauta doar distractia! Ai grija cum alegi in continuare!
  •  
    • 700 mesaje
    29 Sep 2006, 13:46
    0 0
    Cred ca ai dreptate,eu eram acea persoana care-l intelegea,ii oferea liniste ,iubire,langa mine el isi incarca bateriile,insa referitor la parini el chiar insista sa le spunem adevarul,uneori imi spunea ca are impresia ca totul este un vis,iar eu la un moment dat o sa-mi dores o relatie cu cineva de varsta mea si acesta este motivul pentru care nu vreau ca parintii mei sa cunoasca adevarul,mi-e teama ca el sa fi inteles din tot ce sa intamplat ca eu nu-mi doresc ceva serios.
  •  
    • 13679 mesaje
    29 Sep 2006, 13:50
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 2173 mesaje
    29 Sep 2006, 14:56
    0 0
    Nu-mi vine sa cred! :O
    Stiti ceva? Cred ca ar fi cazul s-o las mai moale cu feminismul.
    Daca cineva vrea sa ma "inflameze" intr-o fractiune de secunda, sa mi-o zica p-aia: "femeile sunt niste capete de gasca".
    Asa a fost pana acum, De acum incolo, o sa mai cuget ceva timp, inainte de a ma inflama si de sari in sus ca popcornul, sufocata de indignare.
  •  
    29 Sep 2006, 15:34
    0 0
    Noua ne e usor sa spunem ca cel mai bine ar fi sa il uite. intr-adevar asa este. dar cred ca stim toate foarte bine k daca am fi in situatia ei nu am mai privi lucrurile asa...nu este usor sa te rupi de o relatie care a durat 3 ani chiar daca stii k nu tu esti cel care a gresit ci celalalt.

    nu este asa usor sa lasi trecutul in urma si sa te ocupi doar de prezent chiar daca esti constient k nu iti faci bine...


    ti-as da un sfat...cum au spus si celelalte eve,el nu te merita din moment ce intr-o asemenea situatie te-a lasat balta si nu i-a pasat de tine.cred ca atunci s-a trezit la realitatea cand a vazut ca ai fi putut sa ii oferi un copil...pana atunci el a trait intr-o lume de basm si nu s-a gandit ca poate tu ti-ai dori mai mult de la el...

    nu incerca sa ii gasesti scuze pentru k el chiar te-a dat la o parte...nu te merita,esti tanara.ai toata viata inainte.

    incearca sa privesti aceasta experienta ca ceva ce a fost si nu va mai fi...pastreaza doar amintirile frumoase daca tu consideri ca merita si incearca sa il uiti....
  •  
    • 700 mesaje
    29 Sep 2006, 19:00
    0 0
    Mie imi este clar ca tot ce trebuie sa fac este sa-l uit si sub nici o forma nu-mi doresc sa fim din nou impreuna,numai ca mi-ar placea sa stiu ce de ce sa terminat,pentru a putea sa-mi continuui viata.
  •  
    • 293 mesaje
    29 Sep 2006, 19:14
    0 0
    dar viata ta se termina aici, acum, langa barbatul asta??
  •  
    • 686 mesaje
    29 Sep 2006, 19:44
    0 0
    Roxy,din pacate nu mai ce intelege DE CE s-a terminat! fetele ti-au explicat clar ! brrrrrr! 40! varsta critica ,la care ii apuca damblaua ! iar tu ai picat! probail ti se par grele cuvintele spuse aici,dar exprima realitatea! pe care va trebui s-o accepti! si sa inveti din ea!iti vei reveni din asta! curaj! si succes pe mai departe!
  •  
    • 700 mesaje
    29 Sep 2006, 22:02
    0 0
    Normal ca viata mea nu se incheie aici,numai ca mie nu-mi mai este foarte usor sa am incredere in alti barbati.Nu cred ca la el a fost vorba de celebra criza a barbatilor ajunsi la o anumita varsta,deoarece intre noi lucrurile au fost foarte clare si serioase,familia lui ma cunostea,eu ma intelegeam foarte bine cu copiii lui,iar anul trecut de ziua mea el chiar ma cerut in casatorie,numai ca eu la acel moment nu am fost convinsa ca este cel mai bun lucru pentru mine,deci nu a fost o relatie tipica intre un barbat matur si o tanara fata care crede tot ce i se spune,iar eu tot timpul am stiut ca el este doar un episod frumos din viata mea care la un moment dat se va termina,pentru ca el avea nevoie de o femeie care sa-l inteleaga,o femeie care intr-un fel sau altul sa fie dependenta de el,niciodata nu a fost de acord sa am un job,pentru ca spunea ca este destul de ocupat el ca sa devin si eu ocupata,deci era evident ca la un moment dat relatia s-ar fi terminat,numai ca felul in care sa terminat,mi-a facut mult rau.Eu va multumesc pentru sfaturi,si ma bucur ca pot discuta aceasta problema cu cineva.
  •  
    • 448 mesaje
    29 Sep 2006, 22:20
    0 0
    super, ai luat decizia cea mai buna. sa fii fericita iti doresc.
    ...si ca sa nu te roada mereu intrebarea "De ce?" incearca sa ai o discutie cu el. dar nu te intoarce de la decizia luata sub nici o forma ca tu vei pierde.