Iubesc dar...

  •  
    • 31 mesaje
    16 Iun 2003, 17:24
    0 0
    Dragi membre ale clubului,
    Ma numesc Corina, am o fetita si sunt divortata de ceva timp de barbatul pe care l-am crezut a fi al visurilor mele...6 ani de prietenie si 10 de casnicie.Singurul barbat din viata mea si eu singura femeie din viata lui.El a plecat in alt oras cu serviciul si a cunoscut pe altcineva., iar in trei luni de zile s-a si casatorit cu ea, evident imediat dupa divortul nostru, dupa ce mi-a zis ca nu ma mai iubeste si nu mai putem continua asa.Sunt o fire sensibila, am suferit f.mult dar iata ca intr-o zi s-a intamplat sa ma indragostesc si sa iubesc un barbat minunat, coleg de serviciu, iubesc cum n-am iubit niciodata.. Relatia noastra dureaza de 4 ani insa problema e ca este casatorit iar eu sunt din ce in ce mai nefericita. Nu vreau sa-l impart cu nimeni desi stiu ca este nefericit in casnicie. De la inceputul relatiei i-am spus ca nu vreau sa fiu amanta nimanui, am condamnat femeile in aceasta situatie si iata-ma unde am ajuns. Nu ma mai suport pe mine , stiu ca merit mai mult. El vrea sa fim impreuna dar din cauza ca este "personaj politic"si din cauza ca nici eu nu sunt o oarecare, el considera ca trebuie sa mai asteptam, sa treaca alegerile si sa fim prudenti...Nu mai am incredere si nici rabdarea pe care mi-o cere...Sunt o persoana orgoliasa, nu vreau sa ma mai complac in situatia creata si sa ne ascundem de lume dar , in acelasi timp imi dau seama ca as face greseala vietii mele daca as renunta la el .Nu i-am impus sa ne casatorim caci nici unui barbat nu-i place acest subiect delicat, cred ca nici eu nu-mi doresc casatoria ci doar faptul de a trai impreuna cu el toata viata.Avem o relatie reusita si , spune el , eu sunt cea care o umbreste cu nerabdarea mea, cu cicaleala mea.Ce sa fac?Ajutati-ma cu sfatur,i dragi prietene cu mai multa experienta de viata!
  •  
    • 176 mesaje
    16 Iun 2003, 20:27
    0 0
    Draga mea, nu vreau sa crezi ca te judec insa eu una nu cred ca tu iti poti cladi fericirea pe nefericirea altora. Acum eu nu stiu daca el are si copii insa daca e casatorit banuiesc ca are. Crede-ma ca e foarte dureros sa iti vezi parintii certandu-se, reprosandu-si anumite lucruri si despartindu-se din cauza altei femei. Si apoi gandeste-te cat ar suferi femeia aceea daca tu vrei sa ii iei barbatul. Gandeste-te la cat ai suferit tu atunci cand dupa 16 ani a venit o necunoscuta sa iti ia sotul. Nu pot sa cred ca dupa o asemenea experienta, in care ai simtit durerea inselarii si a despartirii pe pielea ta, nu iei masuri pentru a inceta aceasta relatie. Cu ce a gresit sotia lui? Eu nu cred ca merita asta. Tu spui ca vrei sa traiesti cu el. Pai cum sa traiesti cu el cand el deja are un camin? daca tu ai fi in locul ei???
    Cu riscul de a ma repeta iti spun ca nu vreau sa te judec insa asta gandesc eu. Ai cerut o parere iar eu ti-o dau pe a mea. Daca altcineva te va sustine atunci e OK insa eu...imi pare rau dar nu pot. Nu am trecut prin asa ceva insa au fost ceva discutii intre parintii mei de acest gen si crede-ma, m-a durut enorm si nu ai idee cata ura ii port acelei femei si cate a indurat si va mai indura doar pentru ca a incercat sa ne dezbine familia. NU O VOI IERTA NICIODATA.
    Deci e mai bine ca uneori sa te feresti sa nu ajungi sa suferi mai mult decat suferinta pe care o provoci.
    Cat despre faptul ca el e nefericit da-mi voie sa-ti spun ca toti barbatii se plang ca nu sunt intelesi de sotii si sunt tare nefericiti insa lucrurile nu sunt tocmai asa. Poate ca de cele mai multe ori ei sunt cei care nu stiu sa inteleaga.
    Eu sunt convinsa ca poti intalni adevarata iubire. Pe acel om cu care sa nu iti fie teama sa te plimbi, om langa care sa visezi si langa care sa nu te simti niciodata vinovata.
    Crede-ma: iubirea curata, in care nu e nimic de ascuns e mult mai frumoasa decat cea furata.Parerea mea!
    Iti doresc numai bine!
  •  
    • 120 mesaje
    16 Iun 2003, 20:59
    0 0
    corinne25 nu e vina ta ca iubesti,nu e vina ta ca este casatorit,hazardul vietii!nu te condamn si nu am nici un drept,nici daca eu as fii sotia iubitului tau nu as avea nici un drept...cand un om alege aceasta cale atunci inseamna ca acasa totul s-a terminat,spun asta in ideea ca este o relatie intre voi si nu o aventura,barbatii au astfel de iesiri in viata!ce este mai urat ,mai monstruos decat sa stai alturi de un om din mila sau pur si simplu pentru ca nu vezi alta iesire eu insa te sfatuiesc sa ai rabdare,grecii au o vorba care merge bine acum : sa faci rabdare daca nu ai!nu este bine sa-l fortezi sa divorteze..o sa o faca atunci cand se poate daca asta vrea si ...tu ...n-o sa ai acel sentiment de culpabilitate niciodata!lasa lucrurile sa curga in voia lor ,lasa destinul sa se deruleze in mod firesc ...si ...daca este sa fii tu femeia vietii lui atunci o sa fii cu certitudine!trebuie sa-l intelegi ....daca il iubesti atunci trebuie ca il intelegi mai mult ca oricine ! sa ai grija de tine !
  •  
    • 15 mesaje
    16 Iun 2003, 21:26
    0 0
    Draga corina sa inteleg ca il iubesi chiar daca e casatorit.Tu ai suferit o data din cauza unaia asa a fost sa fie.Totusi cred ca ar fi bine sa renunti un timp la el sa vezi ce atitudine ia el.Cred ca lui ii place aceasta sitatie si te vrea si pe tine dar si familia.Totusi nu il pune in situatia de a alege nu te grabi lasai timp de a gindi si in acelasi timp gindestete si tu .Stati un timp fara a va intilni.Te pup si numai bine
  •  
    • 1208 mesaje
    17 Iun 2003, 08:36
    0 0
    corinne, nu am sa-ti spun ce sa faci pentru ca esti destul de matura ca sa-ti dai seama in ce situatie va aflati. Dupa cum zici sunteti persoane publice , mai ales el pai si ce te face sa crezi ca dupa alegeri va fi altfel?!
    Tu-l cunosti mai bine dar din cauza ca este o persoana publica ii va fi aproape imposibil sa se dezbine de familie, nu se cade. Sti cat tin oamenii politici la fatada...eu una nu cred ca se va desparti de nevasta-sa pentru tine , cariera lui s-ar duce pe apa sambetei. Trebuie sa te iubeasca prea mult ca sa o faca si sa nu-l intereseze de ce zic altii. Eu nu iti sugerez nimic doar vreau sa-ti deschid ochii. Viata e scurta si tu meriti o familie fericita si reusita. E crancen sa fi "cealalta" femeie chiar daca mariajul lui nu e prea reusit , vei fi mereu a doua. Nu tu vei fi la receptii cu el sau la tot felul de intruniri intre oameni politici si sotiile lor.
    Fi inteleapta si ai grija de tine. Te pup.
  •  
    • 7 mesaje
    17 Iun 2003, 18:55
    0 0
    Ai acceptat acest compromis de la inceputul relatiei, pe care nu mai vrei sa-l continui.Era de asteptat sa-ti doresti pe cineva numai pentru tine, insa nu te poti astepta sa primesti ceea ce oferi.Gandeste-te ca persoana cea mai importanta in viata ta,pe langa copilul tau (care cred ca este pe primul plan), esti tu.Explica-i ceea ce-ti doresti tu si fara a-i reprosa lui ceva: EU cred..., Eu simt..., Eu vreau...Ai incredere in tine.Analizeaza intreaga relatie de la inceput: ce asteptai de la aceasta relatie si ceea ce a devenit in prezent, in ce sens te-a schimbat aceasta relatie bine/rau, cum te percep ceilalti in aceasta relatie etc, si vezi daca merita efortul tau de a lupta in continuare pentru aceasta persoana sau daca ar fi cazul sa-ti cauti fericirea in alta parte.Orice ai hotari sa stii ca intotdeauna cineva te va sustine, si asta e ceea ce conteaza.O zi buna in continuare!