Of!
-
0 0Intr-o buna zi m-am indragostit. S-a intamplat dupa ani multi de singuratate, l-am cunoscut pe net, eram atat de fericita, telefoane, mesaje, astepare lunga, foarte lunga, promisiuni. Realitatea m-a facut sa-l cunosc cu adevarat, eu l-am iubit, el m-a mintit, avea si alte femei cunoscute in viata reala sau pe internet. Dupa cateva luni de convietuire impreuna am ajuns la limita psihic, material, el a hotarat sa plece de unde a venit. Evident la o alta femeie care ar da totul, cred ca si-ar da si viata pentru el asa cum e. Am trecut prin toate fazele: iubire, ura, resemnare, mila, acceptare, nu mai stiam nimic de el de mai bine de jumatate de an. Pana cand, acum doua zile am cedat. Am uita sa va spun ca e genul de om care e zahar cat are nevoie si se foloseste de tine, nu sta mai mult de cateva luni intr-un servici si pleaca mereu cu tam-tam. I-am trimis o singura fraza, i-am spus ca am scris-o foarte, foarte greu si l-am intrebat ce mai e cu el. In primele 24 de ore n-am primit nici un raspuns, dar ieri surpriza! cateva mesaje in care imi spunea cate ceva despre el, imi multumeste c-am luat hotararea de a-i scrie si incheie cu rugamintea de a-i scrie ce mai e cu mine...etc.
Am rascolit trecutul! N-am avut putere desi in lunile astea am facut orice mi-a stat in putinta sa ma despart de imaginea lui, vacanta, cursuri de vara, iesiri cu prietenele, treburi acasa, mi-am schimbat si locul de munca. Nu stiu ce-ar insemna sa ne mai scriem, nu stiu cum sa fac sa-mi fie bine.
Fetelor, CE SA FAC? -
....printre randuri , singura ti-ai dat raspunsul ...nimeni nu poate sa stie mai bine decat tine ce sa faci ...insa, privind detasat si obiectiv , nu-mi vine altceva a spune decat sa il lasi in plata domnului sa te bucuri ca ai scapat de un speciemn care ti-a facut rau si care e lipsit de ori bun simt si moralitate in ce priveste conceptul de relatie , din ceea ce chiar tu ne-ai scris. nu vad de ce dupa atata timp , "ai rascolit trecutul" . asta in loc sa-i multumesti lui dumnezeu ca te-a scos din minciuna cat inca nu era prea tarziu. nu crezi ca e mai bine de astfel de oameni sa te feresti?indiferent ce a vrut el sa spuna prin a mai vorbi , a tine o legatura distanta cu el iti va veni nenatural cata vreme in sufletul tau inca mai nutresti sentimente fata de el care nu se vor ingropa de la sine daca pastrati legatura ci dimpotriva. daaaar....cum primul "rau" a fost deja facut ...nu cred ca iti ramane decat sa ii raspunzi in termeni cat mai neutrii referitor la ce mai faci tu si ...sa o lasi asa cum a cazut , poate nu te mai cauta dar nu il mai cauta nici tu daca nu vrei sa suferi din nou...tu stii cum e mai bine , mai este si vorba aia " rau cu rau dar mai rau fara rau " asa ca trebuie sa pui in balanta ...
-
Si eu cred ca rugamintea de a-i scrie a fost din bun simt, desi aici si eu si putinii prieteni l-am ajutat cat am putut. Orice inceput e greu dar ceva imi scapa, nu pot intelege. Cum sa dai cu piciorul la un serviciu nu bine platit aici (pentru inceput) dar intr-un loc elegant, cu multe alte avantaje, in domeniul tau si a spune ca ti-e bine intr-o tara unde traiesti doar cu speranta, tot de pe-o zi pe alta sau pe langa altii si lucarnd doar serviciu tura de noapte?
Ii voi scrie fara a rascoli trecutul, neutra. Dar stiu cat de instabil este, nu exclud posibilitatea ca intr-o zi sa se intoarca desi sansele sunt minime. Nu vi s-a intamplat niciodata sa traiti cu cineva, sa va despartiti si totusi undeva, in adancul sufletului sa mai simtiti ceva pentru el? Asta mi se intampla mie. -
Eu cred ca daca ai reusit sa te desprinzi in lunile astea de el nu are rost sa-ti strici munca...si sa il lasi sa patrunda din nou acolo de unde el a ales singur sa plece...in mod sigur vrea sa aiba o rezerva pentru "zile rele" ca sa stie ca se poate intoarce oricand la tine...
ma gandesc ca esti destul de constienta sa sti ca ce a facut o data poate sa faca de mai multe ori..si singura victima esti tu...
alegerea ta e simpla... -
Putin cam off topic. Ma gandesc ca sunt o femeie puternica iar faptul ca am fost om cu el n-a contat catusi de putin.
Dar, am fost prima si singura femeie care l-am asteptat la venirea in tara, cand aici nu avea nimic, absolut nimic.
Unul dintre foarte putinele momente in care m-am simtit aproape a fost vizita dupa multi ani in satul lui natal. Acolo am mers impreuna la mormantul tatalui sau. Si omul acesta care nu are nimic sfant in el, acolo, atunci, a lasat capul pe umarul meu, intr-un gest de durere. As vrea sa-i reamintesc doar atat si sa-i spun ca asa cum a facut-o atunci poate gasi/pastra in mine un prieten. Nu stiu daca nu ma ofer pe tava, daca acesta nu va fi considerat un semn de slabiciune din partea mea. Exact asta as dori sa inteleaga, ca oricand voi exista pentru el ca cel mai bun camarad daca va fi nevoie. -
Timpul vindeca ranile. O sa-ti fie greu o perioada, dar daca vrei o sa depasesti situatia. Cred ca toti am trecut cel putin printr-o mare dezamagire in viata. Credeam ca lumea s-a sfarsit, ca n-o sa mai fie nici unul ca el, ca nu putem trai si pana la urma am supravietuit. Unora le trebuie mai mult timp sa se vindece, altora mai putin.
Eu cred ca e normal ce ti se intampla si fiecare din noi a trait ce descrii tu. Se spune, nu conteaza ce ti se intampla ci cum reactioneazi la ce ti se intampla.
Fii tare si va veni si soarele pe strada ta. Iti scrie o "patita". -
"Nu stiu daca nu ma ofer pe tava, daca acesta nu va fi considerat un semn de slabiciune din partea mea."
Faptul ca l-ai cautat denota slabiciunea pe care o mai ai pentru el.Nu incerca sa te minti singura,sa-i demonstrezi (sa-ti demonstrezi) ca vrei sa-i fii doar amica,prietena,cand lucrurile nu stau chiar asa,cand tu inca tanjesti dupa prezenta lui si speri sa se reantoarca la tine,in calitate de iubit.Daca gresesc in aprecierile mele imi cer scuze,eu asta am dedus din ceea ce-ai scris tu. -
Perla, si eu gandesc la fel ca Dreamer-girl ! Nu cred ca este OK sa-i mai scrii, sa mai mentii legatura cu el...ar fi o relatie bolnava!!! te imbolnaveste psihic, sufleteste...E clar ca inca nu te-ai desprins de el, probabil ca ai fost foarte implicata , l-ai iubit neconditionat...asa cum era! Dar TU ai realizat la un moment dat ca NU MERITA!!! NU TE MAI AMAGI! UITA!!! SI MERGI MAI DEPARTE !
-
aproape 40! Da, draga mea stiu ca ai pus punctul pe "i", excroc sentimental.
Nimeni, niciodata nu stie ce va fi dar cred ca scriindu-i si mai ales citind ce-mi va raspunde imi va face mai mult rau decat bine.
Sa ies cu altcineva? Zilnic acelasi program, casa, job, de ani de zile nu reusesc sa cunosc pe nimeni, in general barbatii au deja obligatii la varsta asta. Am observat un singur lucru pana acum: toti nu-si urmaresc decat interesul lor personal, sa le fie bine si-atat, uneori nu prea conteaza nici cu cine. -
Perla, nu dispera, chiar daca ceasul biologic devine din ce in ce mai presant, nu merita sa-ti inchizi viata cu un barbat ca el. Incearca sa vezi partea buna a lucrurilor; gandindu-te la el, disponibilitatea ta fata de un alt barbat lipseste cu desavarsire, asa incat chiar daca ar trece pe langa tine barbatul asa zis "PERFECT MATCH" tu nici n-ai observa.
Bucura-te de libertatea de a ALEGE, chiar daca nu pe barbatul langa care ai vrea sa inbatranesti, macar unul care sa nu te foloseasca si alaturi de care sa petreci clipe placute fara repercursiunile unei relatii in care pui suflet. -
Perla, eu nu cred ca e un rau sa ramai prietena cu el, dar e bine sa faci acest lucru fara sa astepti prea multe de la el. Si mai ales fara sa speri ca se va schimba. Ai grija ca aceasta prietenie sa nu iti ocupe prea mult timp gandindu-te la el si sa te impiedice sa iti vezi mai departe de viata ta. E foarte nedrept sa-ti petreci viata in asteptare, sperand ca altii sa se schimbe (ceea ce probabil ca nici nu se va intampla).
-
Perla, gandirea chiar daca nativ este bogata nimic nu o face mai ascutita decat experienta...deci meritul meu este ca am vrut sa invat din experientele tuturor...si am ceva mai multi ani decat majoritatea de p'aci
Multumesc de mail, daca este si ID-ul de messenger o sa te adaug la lista de prieteni;