Despartirea...
-
0 0Buna tuturor.
sunt noua pe forum, dar din pacate "incep" cu multa tristete, suferinta, durere...
Ieri m-am despartit, definitiv, de iubitul meu cu care am avut o relatie de 3 ani jumate si pe care il iubesc foarte mult, din tot sufletul...iar acum sufar, sunt deprimata, mi-e tare dor de el, parca s-a rupt ceva din mine, nu mai sunt intreaga... De ce doare atat de tare cand te desparti de persoana iubita? -
Am sa-ti dau un citat dint opera unui scriitor drag mie, Camil Petrescu: "Cum se pot desparti asa de usor doi amanti? Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rana se lipeste de ea de nu-l poti desface decat cu suferinte de neindurat... dar doua suflete care s-au impletit... au crescut apoi laolalta? Daca admiti ca o casnicie e o asociatie pentru bunul trai in viata, e rusinos, fireste, sa protestezi atunci cand e dizolvata. Dar cum sa primesti formula de metafizica vulgara ca iubirea sufleteasca e o conjugare de entitati abstracte, care cand se desfac se regasesc în aceeasi forma si cantitate ca inainte de contopire: doi litri de apa si sare, pusi la distilat, dau un litru şi jumatate de apa si o jumatate de litru de sare; amesteci iar si iar ai doi litri de apa si sare? A crede ca iubirea sufletelor e o astfel de combinare simplista inseamna, fireste, a discuta ca toata lumea, prosteste... "
-
Cred ca trebuie sa trec la alt subiect: "relatiile multiple"...
E mai complicata "situatia" mea...
Doi ani nu au fost probleme, a fost frumos, iar dupa 2 ani am aflat(mi-a spus) ca mai are o relatie, de cativa ani buni, cu cineva din alt judet. Mi-a spus ca o iubeste dar ma iubeste si pe mine. La inceput m-am simtit foarte rau cand am aflat, dar pe urma mi-am zis ca daca se comporta frumos cu mine, ma iubeste si face in asa fel incat sa nu "simt" ca mai "exista" altcineva, ca ea e "acolo" iar eu sunt aici langa el o sa mearga, dar n-a fost asa. Au inceput problemele si de atunci ...cand foarte bine cand foarte rau, pana in urma cu doua saptamani cand am spus ca nu mai vreau suferinta, certuri...prefer sa fiu singura...si am ajuns singura
-
In acest caz eu zic ca cel mai bine e sa te bucuri de singuratatea ta, sa incepi sa te distrezi, sa iesi, sa te rasfeti, si sa devi constienta ca fericirea ti-o poti oferi si tu singurica, nu doar un tip care se imparte in doua. Cum poti sa iubesti 2 femei in acelasi timp???Iubirea presupune respect...si daca tu respecti o femeie indeajuns incat sa mai vrei una...NU MERITA!!!Ti-ai irosit 4 ani...
-
Cump poti sa spui ca esti suparata ca ai terminat o astfel de relatie?Fi fericita draga mea,nu mai esti a 5-a roata de la caruta,acum ai tot timpul din lume pt tine,pt un alt iubit care sa te merite...Sa nu suferi pt ce a fost,nu merita,nu are rost...Ce poti sa regreti din relatia aia?Faptul ca traiai mereu cu speranta ca poate,poate o lasa pe ea si ramane doar cu tine?Astea nu-s lucruri pe care sa le regreti...Fa`ti timp pt tine,plimba`te,schimba`ti look-ul,iesi cu prietenii,zambeste des,citeste,iubeste`te pe tine!Felicitari scumpa ca ai iesit dintr-o astfel de relatie,FELICITARI!!!pupic
-
Din pacate sufar, nu dorm...
Am sperat tot timpul c-o sa renunte la relatia cu cealalta si o sa ramana cu mine, dar nu a fost asa. Mie mi-a zis de multe ori ca s-au despartit, ca nu mai sunt impreuna, iar cand aflam, simteam ceva zicea ca nu s-au despartit definitiv, sunt doar amici...
Ieri a plecat la ea, iar pe mine ma doare foarte tare si de aceea am hotarat sa rup orice legatura cu el, sa nu ne mai intalnim(nici ca prieteni sau amici), nici telefon, nimic.... Stiu ca nu e bine, nu e normal dupa cat am suferit din cauza asta, nu merita, nu vreau sa simt asa, dar il iubesc foarte mult si de aceea sufar, sunt deprimata, plang, nu dorm, nu mai am chef de nimic... -
Draga mea, nu merita sa plangi sau sa te consumi pt. asemenea ,,specimen'', nu te-a iubit cum probabil nu o iubeste nici pe cealalta. Decat sa fii ,,a doua roata la caruta'' mai bine singura. Iesi si te distreaza, plimbate, citeste sau vb. cu noi, o sa-ti fie mult mai usor. Cert este ca el nu merita nici macar o lacrima de-a ta.
Hai fii tare si capul sus. -
Stiu SABBRA ca fericirea nu depinde de un barbat, sunt constienta de foarte multe dar nu pot sa ies din starea asta, nu pot sa nu sufar din cauza asta, ma gandesc tot timpul la ce s-a intamplat, analizez, plang, imi amintesc toate in cele mai mici detalii, ma gandesc ca o iubeste pe ea mai mult decat pe mine si de aceea am ajuns aici iar el este acuma la ea nu langa mine, cu mine...
-
Cum adica, mah? Ala iti zice ca mai are o legatura cu una si tot mai pretinzi ca il iubesti de nu mai poti?
Io cred ca, mai degraba, te iubesti pe mata foate mult si nu te vezi deloc in ipostaza de tinerica singurica, drept care esti in stare sa accepti absolut orice compromis.
Hai, linistete-te; nu-i chiar atat de cumplit sa fii singura. Oricum, erai mai de compatimit inainte de despartire decat acum. -
Pana acuma nu am indraznit sa spun la nimeni(doar la o prietena, iar celelalte stiu foarte putin despre asta) despre "problema" mea, din ce cauza sufar, sunt mai tot timpul trista, am slabit mult, nu mai sunt cum eram inainte(tot timpul vesela, optimista, cu chef de viata). Ma intrebau cunoscutii ce problema am iar eu glumeam si spune-am ca li se pare, ca sunt bine...
Acuma am simtit ca trebuie sa vorbesc cu voi, sa vad ce parere aveti despre asta...sa ma las ajutata, sa invat sa ma las ajutata. -
imi vine sa-ti targ una!
cum sa mai umbli cu el dupa ce ai aflat ca el mai are pe una?
Pai unde ti-e mandria?Ce e aici?bangladej?
i-a revino-ti si cauta unu la care sa-i fie destul o femeie!
Fii femeie serioasa si apreciaza-te ca asta nu-i de tine!A plecat la aia,la aia sa ramana.Stiu ca te doare,numai Dumnezeu stie prin ce trec si eu acuma,dar macar eu mi-am dat seama ca am fost proasta si nu am stiut wsa ma apreciez,si daca eu nu ma apreciez cum sa ma aprecieze altul?
Asa fruntea sus si da-l draq de afemeiat!