probleme intre surori
-
0 0Salut tuturor si bine v-am regasit! Stiu ca subiectul pe care il propun nu se incadreaza tocmai la aceasta categorie, dar aici se posteaza cel mai mult, si chiar am nevoie de raspunsurile voastre.
Ma intreb de ce oare nu ne-am inteles niciodata eu (19 ani) si sora mea (18 ani). Ne-am invidiat reciproc, ne-am facut sicane una alteia, ne-am insultat chiar...Am ajuns acum ca 2 straine, care nu gasesc alte subiecte de discutie decat banalitatile zilnice. Suntem surori, dar din pacate nu suntem si prietene. Ba chair dimpotriva, as spune nu foarte convinsa totusi.
Cautand raspunsuri, am ajuns la concluzia ca parintii au avut o contributie semnificativa (daca nu esentiala) la instalarea acestor relatii intre mine si sora mea. Au incurajat o competitie exagerata si absolut inutila (cred eu), in loc sa aprecieze particularitatile fiecareia dintre noi si sa o ajute pe fiecare sa se dezvolte in felul ei. Rezultatele: sora mea a vedenit eterna rivala pentru atentia si aprecierea parintilor atotputernici. Care este cea mai frumoasa? Care este cea mai inteligenta? Cea mai buna la invatatura? Cea mai inalta? Cea mai "sociabila"? Cea mai cuminte? Care este deci favorita? Si care este deci rebutul nereusit al "dersajului"?
As vrea sa aflu parerea evelor cu copii si le rog sa scrie despre dificultatile cu care s-au confruntat. As vrea sa-si exprime parerea si evele care au sau au avut frati (surori).
Pentru mine e important sa-mi clarific parerile si sentimentele in aceasta chestiune. Multumesc. -
poi si intre mine si sora mea era asa zisa competitie! doar ca eu eram cea mai cuminte,cea mai frumossa ,cea mai desteapta! si unori se iscau discutii intre noi! dar acu upa ce am plecat de acasa abia astept sa vina in vizita si ne pupacim de parca nu ne-am vazut cu ani! dar si asa in ochii ei am ramas tot cea mai .si unori are tendinta sa ma imite desi sunt 4 ani intre noi! acum si ea e domnisoara mare si ar vrea sa aiba relatie ca si mine ,job,faculta! e nevoie de dialog si sa ii expici ca sunteti la fel de bune dar in domenii diferite!
-
Eu ma certam cu sora mea (e cu un an mai mare ca mine), nu aveam prieteni comuni, eu nu ii suportam pe ai ei....ea nu reactiona la ai mei.
Pana cand s-a pus problema sa plece din tara. M-a cupris panica, frica....si nu am avut decat putin timp inainte sa ne purtam matur si ca doua surori.
Nu stiu daca suntem chiar prietene, dar sincer nu imi iubesc nici o prietena cum imi iubesc sora. Stiu ca orice s-ar intampla, indiferent de cat de diferite sunt drumurile noastre in viata, prioritatile noastre, statulul nostru social......noi ramanem surori, ea e un stalp de rezistenta ptr mine si eu ptr ea.
Incearca sa te aproprii mai mult de sora ta, sa vb cu ea, mai ales ca diferenta dintre voi e mica. E diferenta perfecta sa puteti discuta multe lucruri.
Fii tu cea care face un pas spre ea indiferent de cum s-au purtat parintii cu voi, indiferent ca te lovesti de raceala ei.......nu ai absolut nimic de pierdut. Pana la umra o sora nu va putea niciodata sa te raneasca si ea va fi mereu...acolo. -
Si la noi in familie s-au facut si se mai fac diferente intre mine si sora mea mai mica, se fac de foarte mult timp, si sunt obisnuita. Cand eram mai mici tot timpul ii luau apararea surorii mele ca era mai mica si mai rasfatata.
Prima data cand s-a vazut foarte clar ca face diferenta intre noi a fost ca pre mine ma tirmtiea sa cumpar paine si una alta, ca daca o trimiteau pe sora mea ea zicea ca ea nu stie sa ceara, culmea ca bani la scoala avea si cum de numa la scoala stia sa ceara...apoi au venit altele ca o insala la bani si etc.(asta era prin clasa 4 eu si ea a 2)
Asta a trecut, cand am crescut ma enerva, umblam cu o colega-vecina de a ei de clasa si nu voriam sa o luam cu noi ca ii spunea mamai tot ce faceam.
Apoi daca stau bine sa ma gandesc, cand aveam 17 ani(varsta ei actuala) daca le ziceam aprintilor ca vreau sa ma duc la mare cu prietneul fac pariu ca zicea tata mai ales ca ini nici un caz, iar ea, anu asta a fost la marecu prietneul, fara nici un parinte.
Totusi cred ca nu e bine sa se faca diferente intre copii, caci atunci apare intre ei rivalitatea. Si pot sa spun cu regret ca ma inteleg bine cu sora mea, cat de cat, dar nu suntem cele mai bune prietene, si cred ca sunt foarte multi copii in situatia asta. -
Multumesc evelor care mi-au raspuns. E linistitor de stiut ca nu esti singura intr-o anume situatie neplacuta
Problema nu este neglijabila si este, consider eu, un subiect interesant de dezbatut.
Dar ce putem face atunci cand suntem parinti a mai multi copii pentru a crea intre ei o relatie afectuasa si autentica? Cum putem preveni ca relatiile intre frati/surori sa degenereze cum am descris in primul mesaj?
Cum credeti voi ca trebuie sa fie o relatie optima intre frati (surori)?
Evelor, astept pareri
-
Ink de mica am observat ca la noi in familie se ca ''impartisera ''copii,adik tata imi tinea mai mult mie partea iar mama i-o tinea surorii mele care e mai mare cu 5 ani decat mine.Pana cand a terminat liceul viata mea a fost asemeni unui cosmar,soramea era cea mai cea,era cea mai frumoasa,arata super(eu eram mai plinuta),invata bine,avea multi prieteni,o ducea capul mai bine decat pe mine.Dupa ce a terminat liceul a stat un an acasa ca intrase la fac cu taxa si nu vroia,iar in anul ala am dat eu caapcitatea.Atunci am inceput si noi sa ne vedem ca 2 surori,ma ajuta intotdeauna,o mai acopeream si eu cand vroia sa iasa cu prietenul,iar cand am ajuns la liceu si ea a plecat l;a fac am inceput sa realizez ce inseamna o sora,imi lipsea enorm.In schimb odata ramasa sg acasa am inceput sa le arat alor mei ca si eu pot fi buna,am inceput sa am mai multa grija de mine,si culmea desi nu ma omoram cu scoala,le-am adus in fiecare am de liceu diploma cu premiul intai,ai mei erau mandri iar sora-mea si ea.Anu asta am intrat la facultate si ghici cine ma ajuta....logic soramea.Ea e casatorita acum si plecata foarte departe,nu a fost cu mine cat am avut examenele desi as fi avut nevoie de ajutor moral din partea ei,dar a fost super happy cand a auzit ca am reusit.Acum realizez ca de fapt nu suntem rivale ci doar surori,o iubesc enorm de mult si sincer e cea mai importanta pers pentru mine.
Sincer iti spun daca vezi k ea nu vrea ,incearca tu sa te apropii de ea,iesiti impreuna sau faceti alte chestii ,dar impreuna,conteaza foarte mult asta si mai ales arata-i ca d efapt tii la ea si ca nu ti-e dusman.Bafta! -
Aceeasi situatie de competitie a fost intotdeauna si la noi acasa. Sora-mea cea mai mica era mereu cea mai harnica, cea mai frumoasa, cea mai... Si eu am suferit enorm pt asta. Dar ei nu i-am purtat pica niciodata ci mamei care facea asta. Sora mea a vazut ca nu incerc nici sa sustin nici sa contest asta si prin urmare nu ma considera rivala ei si nu voia sa accepte faptul ca mama facea diferente intre noi. Problema e ca toata familia adica bunica, matusa sunt de acord cu mama.
Eu sunt cea mai mare dintre surori si pot spune ca ne-am crescut una pe alta. Asta a adancit legatura dintre noi si pot spune ca nimic nu poate interveni intre noi. Intre timp ne-am intemeiat fiecare propria familie si fiecare sta la casa ei dar relatia dintre noi ramane aceeasi. Nici nu imi pot imagina viata fara surioarele mele dragi. Nu as pierde asta pentru nimic in lume.
PS: Acum cateva luni sora mea a nascut o frumusete de fata. Mi-a spus ca vrea sa aleaga o nasica pt fetita ei pe cineva care este capabil sa o iubeasca asa cum o iubeste ea.Si ghiciti cine ii este nasa? Eu. -
Sora mea e mai mica decat mine cu doi ani....eu am fost intotdeauna cea desteapta,iar ea cea harnica...
,eu fata tatii,iar ea fata mamii...,pana la sfarsitul anului trecut relatia noastra era destul de distanta,dar in momentul in care ea a avut niste probleme....mi-am dat seama cat de mult o iubesc,cat de mult inseamna pentru mine,ca ea este o parte importanta din mine si ca as fi in stare sa fac orice ca sa-i fie ei bine ...
...problemele pe care le-a avut ea anul trecut m-au facut,sau mai bine zis,ne-au facut sa ne dam seama cat de mult ne iubim si ne-au apropiat atat de mult,incat acum nu suntem doar surori,dar si f bune prietene...
...incearca sa te apropii de sora ta,in adancul sufletelor voastre va iubiti mult,dar nu va dati seama...