Exista intotdeauna semne

  •  
    • 1564 mesaje
    8 Sep 2006, 12:13
    0 0
    Ideea topicului nu-mi apartine, m-am inspirat si eu de undeva, si vin acum sa propun pe forumul nostru subiectul, pentru a verifica o teorie.
    "Am tot citit pe forum o multime de povesti triste, relatii esuate, casnicii destramate. Si nici n-ar fi fost nevoie sa accesez internetul pentru a auzi astfel de cazuri, sunt omiprezente.
    Ceea ce m-a frapat la multe dintre povesti este faptul ca se desfasoara conform aceluiasi scenariu : s-au cunoscut, totul a mers minunat un timp, eventual a aparut si un copil si apoi, brusc, relatia s-a deteriorat in mod iremediabil. Fie el/ea a plecat fara nici o explicatie, fie el a inceput sa bea, sa fie violent etc.
    Mie imi vine greu sa cred ca o relatie perfecta poate degenera ata de mult in doar cativa ani, uneori cateva luni. Cum e posibil ca jumatatea aleasa de noi insine sa se transforme dintr-o data intr-un munte de indiferenta sau de rautate sau de ura?
    Teoria mea este urmatoarea: intotdeauna exista niste semne, unele mai mult altele mai putin evidente, care ar trebui sa ne dea de gandit inainte de a ne angaja intr-un parteneriat pe viata. Nu cumva ignoram cu prea mare usurinta aceste indicii (o manifestare exagerata de agresivitate fata de o problema minora, un chef la care a intrecut masura cu bautura, o minciuna majora peste care, odata descoperita, trecem cu prea multa usurinta, o palma, un flirt aparent nevinovat cu sotul/sotia celui/celei mai bun/a prieten/a) si continuam sa inchidem ochii la urmatoarele pana ce situatia ajunge in punctul critic?
    Eu cred ca semnele exista intotdeauna, dar le ignoram din nestiinta, neglijenta sau poate din speranta sincera ca vom putea imprima relatiei respective un curs pozitiv. Gresesc?"
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:19
    0 0
    eu cred ca frica de singuratate ii face pe cei mai multi sa accepte relatii cu persoane cu care nu sunt compatibili 100%
    multi/multe se grabesc ca fata mare la maritat si dupa o perioada descopera ca stau cu pantera roz in casa..si ii surprinde chestia asta
    mai cred ca nu pe toti ii duce mintea...
    am un amic care a divortat dupa un an, am amic casatorit de 5 ani si e totul perfect...unul stie cum sa convietuiasca altul nu
    de fapt cred si vreau copyright la asta:
    CONVIETUIREA ESTE O ARTA! esta apanajul oamenilor destepti!
  •  
    • 205 mesaje
    8 Sep 2006, 12:21
    0 0
    Semne exista dar le ignoram noi.
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:24
    0 0
    si adevarul e dincolo!
    hai mah...
    semne sunt peste tot..daca esti baiat/fata desteapta le descifrezi si iti dai seama...plus ca e o chestie instinctiva....in general lumea simte cand e mintita sau cand un interlocutor spune ceva fara convingere
    asa e si la convietuire...la un moment dat lipseste convingerea...iar celalalt simte
  •  
    • 777 mesaje
    8 Sep 2006, 12:26
    0 0
    Semne exista cu siguranta. Depinde insa felul in care le interpreteaza fiecare.
  •  
    • 16 mesaje
    8 Sep 2006, 12:26
    0 0
    nu, nu gresesti deloc....ignoram din pacate prea usor acele semne de care ziceai tu, pt. ca "gandim" prea mult cu sufletul, pt. ca ne dorim, poate, atat de mult sa fim iubite incat toate celelalte nu mai conteaza...

    am auzit odata o vorba cum ca femeile ar trebui sa invete sa gandeasca inainte de a simti,. sau ceva de genul asta.....
  •  
    • 1095 mesaje
    8 Sep 2006, 12:26
    0 0
    Pai daca ar fi sa nu ignoram semnele,am ramane singuri cuc si daca ar fi posibil ne-am debarasa si de noi insine.
  •  
    • 1564 mesaje
    8 Sep 2006, 12:28
    0 0
    Good point, Honda!
    Cu un mic comentariu: nu stiu daca arta convietuirii este strict apanajul oamenilor destepti... Pt ca stim, desigur, cazuri de nu tocmai destepti, dar care au casnicii de invidiat.
    S-ar putea sa fie vorba despre acea inteligenta emotionala inata despre care se tot vorbeste?
  •  
    • 40 mesaje
    8 Sep 2006, 12:28
    0 0
    ai dreptate semne sunt mereu doar ca nu vrem dam atentie pt ca traim cu speranta ca se va schimba lucrul acela.si honda are dreptate ca poate din teama de a ramane singuri nu bagam de seama semnele chiar daca suntem compatibili
  •  
    • 4455 mesaje
    8 Sep 2006, 12:34
    0 0
    banuiesc ca toti recunosc semnele, dar din frica de a ramane singuri sau din cauza ego-ului,(ca de',io-s mare si tare si le rezolv pe toate), nu actioneaza in consecinta. mi se pare stupid sa-ti distrugi viata stand cu un partener cu care nu esti compatibil. dar na', fiecare face cum il taie capul.
  •  
    • 40 mesaje
    8 Sep 2006, 12:36
    0 0
    asa e dar cand iubesti nu vrei sa intelegi si sa iti dai seama de consecintele pe care lei vei suporta langa partenerul tau care nu e compatibil
  •  
    • 1195 mesaje
    8 Sep 2006, 12:38
    0 0
    Tracy, perfect de acord.... Si apoi compatibilitatea nu se vede neaparat de la inceput. Trebuie sa iti dai ceva timp, sa te apropii etc. de persoana cealalta. Asta spun eu, care nu cred deloc in dragoste la prima vedere si in potriveala minunata din prima clipa. O parere doar....

    De acord si cu Maha, cateodata e de ajuns sa vrei sa vezi. Problema cred ca tine de frica de a te confrunta cu realitatea.
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:41
    0 0
    maha, un animal e suficient de destept pentru un animal...mananca si se reproduce in virtutea unui instinct de supravietuire si cam atat..dar nu poti spune despre el ca ar "convietui" cu partenerul de sex
    ce le lipsesc multora este instinctul de convietuire...de ati mirosi partenerul ce vrea de la tine si de a-i oferi ce vrea..si implicit de a primi de la el ce vrei tu
    lucrurile s-au complicat in ziua de azi, femeile si barbatii cauta lucruri noi la partener...
    nu mai e suficient sa fii puternic (ca mascul), sa iti infrangi adversarul si sa ii dai o bata in cap la femeie ca sa o tarasti in pestera ta...si sa mai desenezi un bizon pe peretele pesterii ca sa ai la ce sa te uiti cand stai langa foc iarna imbracat in blanuri
    gusturile si nevoile au evoluat mult..ioneasca vade ca lu' popeasca barbasu' i-a adus flori, mie de ce nu imi aduce al meu? iar sotul ioneascai trebuie sa simta asta....ca altfel e pierdut!
    deci e clar o necesitate de a simti dorintele si de a le indeplini
  •  
    • 469 mesaje
    8 Sep 2006, 12:41
    0 0
    inainte cu o zi de nunta noastra mi-a dat cu un buchet de flori in cap...

    semne au fost,fapte destule ... nu stiu nici acum de ce am mai acceptat sa ma casatorec cu el...

    poate dorinta mea mult prea mare de a-mi intemeia o familie...? nestiinta ... sau , mi-am spus atunci, nu-i decat stresul nuntii de vina... m-am culcat pe-o ureche ca a fost o intamplare... si ca nu se va mai intampla...

    acum,dupa noua ani, ma intorc si fac ce trebuia facut atunci...

    d'aia zic...semne sunt,uneori si fapte( in cazul meu), dar nu vrem sa le vedem...
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:45
    0 0
    totusi eu cred ca exista si cazuri de schimbare a partenerului strict din nevoia de ceva nou!
    totul poate fi perfect..dar perfectiunea duce la plictis pentru multi
    sunt putini cei care se multumesc cu ce au, toti vor ce vad la televizor, in reclame sau telenovele
    deci un alt motiv de succes al unei relatii ar fi sa nu schimbi partenerul ca pe o haina...e inca purtabila, nu e decolorata...doar ca nu iti mai place modelul de la pliuri
    iar ca sa transformi fusta nu e tot timpul posibil..plus ca fusta poate ca nu vrea sa isi schimbe pliurile
  •  
    • 2009 mesaje
    8 Sep 2006, 12:45
    0 0
    Maha, semne exista, dat la tinerete, orbiti de iubire nu le dam atentie, le dam dimensiuni de calitati, chiar ne falim cu ele, iertam usor, si o dam inainte cu iubirea noastra cea mare.
    Dar, usor , usor, ne pierdem puterea de-a fi intelegatori, ne dam din ce in ce mai des arama pe fata, nu mai tinem cont de sentimetele de cel de langa noi, ni se pare normal ca el/ea sa ne suporte toate hachite, toate minciunile, toate badaraniile.
    Si atunci, incep sa se imparta toate. Atunci incep certurile, lacrimile, reprosurile! nu e valabil pt toata lumea, ci pt fiecare individ luat in parte.
    De fapt Maha, noi nu schimbam, suntem aceeiasi cu aceeiasi incarcatura genetica, cu aceeasi educatie, dar constientizam prea tarziu ceeace suntem.
    Da, sunt multe divorturi, multe certuri, si ceea ce e mai dureros multe sinucideri.
    Iti aducu aminte versurile : "ar trebui sa ne nastem batrani..." cred ca spun tot adevarul vietii noastre!
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:46
    0 0
    adanc sunt azi! moaaaa, si mai e si vineri!
  •  
    • 1564 mesaje
    8 Sep 2006, 12:47
    0 0
    imi pare rau, Tatyana.
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:48
    0 0
    corect little..
    si inca o chestie..oare nu ne mintim cand ne indragostim de cineva?
    oare il vedem asa cum este sau asa cum vrem noi sa fie...iar trezirea se poate face brusc sau treptat...
    noi am vrea toata atentia lui..dar el mai are si alte treburi...clar noi ne mintisem la inceput ca el/ea ne va acorda toata atentia, pentru ca era ceva ce ne doream...acum realizezi ca nu e asa...si intervine racirea..
  •  
    • 5941 mesaje
    8 Sep 2006, 12:50
    0 0
    de fapt cred ca o relatie pornita cu scepticism si neincredere, in pasi mici care iti elimia sau intaresc dubiile ar putea dura mai mult decat una pornita pe patima si "orbire"