dilema
-
0 0Ne-am cunoscut pe net.Dupa o perioada cam lunga de vorbit pe mess si la tel, ne-am hotarat sa ne intalnim.Si de o luna ne tot intalnim dar de fiecare data parca suntem la prima intalnire...Doar ca nu ne mai prezentam.Ce e de facut?
-
Suntem foarte politicosi si foarte oficiali.Desi el mi-a dat de inteles ca simte ceva pt mine eu parca sunt salbatica.Mai am putin si fug desi si eu il plac foarte mult.Nu stiu de unde raceala asta.Parca e un zid intre noi.Ne plimbam cate 4 ore pe zi si atat.Nici de mana nu ne tinem.A incercat el o data si am sarit ca arsa.Suntem oameni in toata firea , la 30 ani.Nu stiu ce sa fac si cum sa ma comport.
-
asa mi-am cunoscut eu marea iubire.. pe net; apoi, dupa vreo doua saptamani de vorbit la telefon din greu, am acceptat sa ne intalnim. era politicos si totusi ma lasa sa inteleg ca ma place; ma distra. pentru mine era un nou prieten bun, dar dupa a treia intalnire m-a cerut de nevasta; m-a distrat si am zis "da". din ziua aia am fost multa vreme impreuna si ne-am iubit asa de tare... a fost cea mai nebuna decizie pe care am luat-o vreodata si totusi cea mai faina

ai grija -
iubire pe net sucks! ...vorbit zile in sir pe net ...noptzi intregi la tel ...Intalnit ... fara placut ... iubit de vara ... despartzit ...Esec total !
pt mine asta cu netul e capitol inchis!
....cat despre tine in, nu vad de ce sa fii asa distanta, odata ce s'a creat totusi ceva intre voi dupa atata vb pe net...Daca va si placetzi, tu ce mai asteptzi? ce nu e ok? zi ce te nemultzumeste
-
Ne-am cunoscut pe net din intamplare, nu pe un site de matrimoniale.Niciunul nu cauta o relatie.Amandoi suntem in relatii stabile.Doar ca l-a inceput am vorbit strict profesional si apoi am ajuns la discutii amicale si tota asa...naiba sa o ia de treaba!Ca pana la urma sa constatam ca nu se poate sa stam fara sa stim unul de celalat.Si asa ne-am hotarat sa ne intalnim, sa ne cunoastem.La tel discutia curge, nu este nicio problema...Dar in viata reala nu merge.Sunt momente cand nu ma pot uita in ochii lui pt ca ma intimideaza.Are ochi frumosi, negri si f pasionali...
-
Ieri ne-am intalnit si timp de 6 ore ne-am plimbat prin parc, am vorbit tot felul de nimicuri si atat.Ma curteaza ca la 15 ani...Cand sa ne despartim mi-a spus ce vrea el de la mine: sa ne cunoastem mai bine in vederea unei relatii serioase.Si m-a intrebat ce imi doresc eu de la el, intrebare la care nu am putut sa raspund.Pt ca nu stiu.Sau pt ca imi doresc doar sa fim prieteni.Sau poate m-am indragostit...Cert este ca m-a incoltit cu intrebari de mi-am pierdut capul si nu am putut sa zic decat: "vreau acasa".Imi vine sa mor, m-am comportat ca un copil prost.Nu stiu cum mai dau ochii cu el.Omu' m-a dus acasa, ce era sa faca...
-
Da,chiar interesant subiectul...Aproximativ la fel mi se intampla si mie;ma place,il plac,as vrea sa fie mai mult...dar cred ca trimit semnale contradictorii.Cand ma relaxez eu si sunt mai prietenoasa...devine el sceptic.E prima oara cand mi se intampla asa,sa ma intimideze atat de rau cineva(oricum sunt timida!).Mie mi s-a spus de foarte multe ori ca intimidez barbatii si nu inteleg de ce pentru ca ma comport normal,sunt obisnuita(poate un pic mai retrasa).Dupa mult timp de "jocuri"din astea intre noi mi-am spus ca poate cineva acolo sus ma iubeste si are grija de mine.El nu mi se pare asa timid,dar nici nu indrazneste o discutie cu mine.Deci,cand nu fug eu,fuge el ...si tot asa.Poate a mai trecut cineva printr-o situtie ca asta.Orice parere,sfat sunt binevenite.Ma bucur doar sa constat ca nu sunt singura..
-

Am si eu o experienta legata de persoane cunoscute pe net...Acum un an,poate si mai mult,am cunoscut pe net un tip ,putin mai in varsta decat mine,are 30 si ceva de ani, matur,realizat d.p.d.v financiar dar divortat.Am tot vb cu el,ne intelegeam de minune,park suntem pe aceeasi lungime de unda,e ceva special intre noi.Am incercat sa ne intalnim asa,de curiozitate,acum vreo 6-7 luni dar eu am ajuns mai devreme si am plecat imediat fara sa-l astept pt k m-am simiti de tot kktul.Ma simteam superpenibila sa ma vad cu un tip cunoscut pe net,chiar dk nu aveam nici cea mai mica intentie "rusinoasa" si ma simteam si supervinovata fata de prietenul meu.
Asa k nu ne-am vazut face-to-face dar continuam sa vb in fiecare zi,am devenit prieteni,ii povestesc fiecare problema a mea,ma sfatuieste si ma intelege.Din anumite puncte de vedere,ma potrivesc mai mult cu el decat cu al meu prieten dar pe al meu il iubesc si cu tipul asta n-o sa am decat o amicitie "virtuala" desi s-ar putea sa pierd ocazia de a intalni un om cu adevarat deosebit...
De fapt,ce voiam eu sa te intreb...spuneai k esti implicata intr-o relatie...cum ramane cu iubitul tau in toata ecuatia asta ? -
Cu prietenul meu sunt de 10 ani, o relatie cu bune si cu rele, mai mult cu bune.Cu el ma simt libera si in siguranta, fara complexe, fara intimidari.O relatie normala la baza careia sta prietenia si faptul ca ne potrivim.La EL nu pot sa zic ce ma atrage.Poata faptul ca nu am avut decat o relatie si as vrea sa mai cunosc si alt barbat.Nu credeam ca este asa de greu sa treci la al doilea...Parca e mai dificil decat atunci cand eram fata mare
-
inaa....eu zic ca ar trebui sa faci ceva acum,cat nu e prea tarziu....probabil ca din cauza constiintei te comporti asa cum te comporti....fi cinstita cu tine si cu barbatii din viata ta si i-a o hotarare...ramai cu prietenul tau,sau lasa-l si incepe o relatie curata si frumoasa cu celalalt....
...nu poti sa fi cu piciorul in doua luntrii...daca esti o femeie cinstita,tu ai sa suferi cel mai tare...
by the way...tipul de pe net,are si el prietena?