un ochi imi rade, altul plange
-
0 0bune evelor,
va rog daca ma puteti ajuta cu un sfat, v-as multumi enorm.
am o stare de spirit f. ciudata. sunt fericita pana la Dumnezeu ca am stabilt cununia. in sfarsit, visul de a ma casatori e pe cale sa se indeplineasca.
numai ca, acum cateva minute am vorbit cu mama la telefon, i-am dat vestea cea mare, insa, nu e multumita sufleteste. m-a intrebat pe un ton dezamagit " gata, te-ai hotarat"?
si, mi-a mai dat o veste care m-a socat.
parca mi-ar fi dat cu un par in cap : tata nu ar veni la cununie
. pt. ca nu-i place baiatul. ma simt f.f.f.f dezamagita.
mereu am visat la aceasta zi ca fiind cea mai fericita zi din viata mea. m-as simti rau sa stiu ca nu vine tata, si probabil ( nu stiu sigur )ca nu v-a veni nici mama
.
si, chiar de-ar veni, tot ar fi ceva incomplet. pt. ca tata e in viata, si ar fi fost frumos sa participe la eveniment.
cum sa procedez, ce sa fac sa-l conving?
ma simt asa de rau ca nu se poate bucura pt. mine...si ca nu vrea sa fie alaturi de mine la acest eveniment... -
sexxy - nu stiu cat ar intelege. el e genul de om care toata viata trebuie sa faci asa cum iti spune el ( pt. ca e parinte, si trebuie sa faci ca el), niciodata nu am avut un cuvant de spus in casa lui , nici eu, nici sora mea, pt. ca " e casa mea. cat te cresc eu faci ca mine, cand vei pleca de la mine faci cum vrei. nu-ti convine....pleaca!"
-
Alege o zi in care sa fiti toti liberi. Undeva in jurul pranzului, neaparat dupa-masa. Barbatii gandesc mai bine cu burta plina. Invita-i la o discutie pe ambii parinti, la modul formal. Adica suna-i cu o zi, doua inainte si roaga-i sa-ti acorde o ora din timpul lor.
Pregateste-ti discursul ca pe o pledoarie de aparare intr-un proces. Argumente logice, sustinute, cursivitate. Nu folosi un ton agresiv dar nici unul defensiv. Incearca sa fii obiectiva. Inteleg ca tatal tau e mai degraba genul de om care are probleme in exteriorizarea sentimentelor. Evident ca te iubeste si-ti vrea binele. Poti incepe prin a-i ruga sa te asculte, astfel vei fi scutita de intreruperi cel putin in primele 15 minute.
Mizeaza pe dragostea lor pentru tine. Ne vei gresi. Chiar daca prima reactie va fi negativa. Unele lucruri comunicate au nevoie de timp pentru a se sedimenta. Spune-le ce simti pentru ei, cat ii respecti si admiri, in special pentru independenta si curajul lor de a se descurca singuri (mesaj: nevoia ta de independenta). Multumeste-le pentru tot ce ti-au oferit si roaga-i sa aiba incredere in capacitatea ta de a lua decizii importante. Aminteste-le ca sunt singurii oameni din viata ta care te iubesc neconditionat dar n-o face sa sune ca un repros ci ca un semn de recunostinta (mesaj: ei vor pastra acelasi loc in inima ta si-i asiguri de continuitatea relatiei tale cu ei).
In nici un caz nu pleda/nu vorbi despre iubitul tau. El e marul discordiei iar iubirea ta pentru el ii face sa se simta amenintati. Vorbeste despre tine, despre ei, despre relatia voastra. Se vor simti aliatii tai intr-o incercare prin care tu va trebui sa treci.
Mult noroc! -
nu stiu ce sa zic.......sunt aproape speriata de faptul ca se va termina urat.
nu prea ii vad eu pe ei ( pe parinti ) sa ma asculte linistiti, si apoi, sa mai fie de acord cu mine.
tata de obicei, cam spune el ce are de spus, daca-ti convine, bine, daca nu, iar bine, oricum nu conteaza, pt. ca, trebuie sa faci asa ca el.
daca nu accepti, clar: ii esti dusman, deci, nu mai are ce discuta cu tine.