???????
-
0 0Salut Evelor,din nou revin cu subiect nou.. Nu de alta,dar sa nu va plictisitzi
,glumeam.. 
Va multzumesc celor care imi vor da un sfat,sau imi vor zice parerea lor,si pt timpul risit ...
Am fost un cuplu ceva timp,ne-am iubit k niste nebuni,de f scurt timp sa terminat.
Desi ne iubeam,ne-am desp,numai suportam ce era in jurul nostru,nimeni nu ne vroia impreuna,ne-am desp..dar totusi ne iubim,credetzi k ar mai avea rost sa ne acordam o sansa,suntem singuri aman2,ne iubim incontinuare f mult,dar ... parca nici unu n-ar mai vrea sa ajunge unde am fost candva,aceasta despartire,ne-a adus multa suferintza..oare merita sa incercam ..?
Ast parerile voastre.. -
pai.. prietenii lui,si nici prietenii mei..
Prieteni lui spun k nu am fatza de el..
prieteni mei spun k merit mai mult..
Nu asta ar fi o problema,dar eu cum niciodata nu am vrut sa il indepartezi de prieteni lui desi el imi spunea k eu is cea mai importanta.. ii dadeam libertatea de care avea nevoie,il lasam sa se intalneasca,iar el nu vroia..era mereu mine,din aceasta cauza.. prieteni lui credeau k eu il influientez,dar chiar din contra..
Asta e.. iar eu nu am putut face fatza imi era prea greu sa vad cum ma privesc, k ma vad k o spioana in viatza lui, k o intrusa,mi-a ajuns si am pus stop desi il iubeam atat de mult..
-
Nu .. nu e bine sa-i dai draq pe prietenii,chiar de aia am ales sa ramana cu ei,cu ei pot ramane forever,in schimb cu mine poate nu..
Niciodata nu am fost de acord sa renuntze la prietenii...pt k prietenii au un rost important in viatza noastra..
Eu una fara prietenii as muri..
El poate nu,dar oricum.. conteaza mult,mai ales k is prietenii din liceu,.. din generala,pe care ii cunoste f bine,de f mult timp..
..
Parintzi erau alaturi de noi,ai lui ma iubeau,iar ai mei il iubeau...
Dar.. in zadar..