suferinta
-
0 0Fetelor, simt ca nimic nu mai are sens. In urma cu o luna am incheiat o relatie de 7 ani cu omul pe care inca il iubesc cu toata fiinta mea(aveam 16 ani cand l-am cunoscut). Credeam ca vom ramane impreuna tot restul vietii, ne faceam atatea planuri, dar acum totul e scrum...nu mai cale de impacare, insa eu simt ca nu pot trai fara el cu toate ca nu ma mai intorc la el in nici un caz. Dar nu a trecut noapte fara sa il visez, nu a trecut dimineata fara sa simt ca lipseste o parte din mine:el. Simt ca inebunesc, il iubesc , nu stiu cum voi putea trai fara el, si el deja are pe alta....Au fost persoane care m-au facut mult sa sufar, nu am avut o viata tocmai plina de bucurii, dar durerea pe care o simt in momentul asta nu se compara cu nimic, doar moartea poate fi mai crunta...Simteam nevoia sa mai spun cuiva despre suferinta mea...Merg pe strada si orice lucru imi aminteste de el, si plang...Culmea este ca acum cateva zile m-am mutat la cateva blocuri distanta de apartamentul in care stateam NOI, si in care probabil e cu ea acum...
-
of of
de ce oare trebuie sa punem noi la suflet atatea? oare si barbatii fac la fel? stiu ca ti-e greu ...dar macar incearca sa faci ceva ce sa-ti ocupe timpul.poate si el face la fel, poate de aceea e cu cineva acum.. si tu vei simti ca va fi bine cand o sa gasesti pe cineva. de ce v-ati despartit? -
pana si titlul topicului...suferintza..of...esti masochista?
stiu ca iubirea trece peste multe, ca misca "sori si stele"...dar...tu esti masochista?nu realizezi ca el nu se poate schimba-sau ca nu ai asupra lui un ascedent suficient de puternic ca sa il determini sa te trateze normal, daca nu cu dragoste? -
Cand m-am despartit de nevasta-mi acuma doi ani, m-am necajit intr-atat incat suparat cu totul pe viata, m-am urcat in masina , am pornit si am mers nebuneste, am tot mers si am tot mers, m-am oprit undeva, nici nu mai stiu exact unde ... m-am urcat pe o vale cu ganduri dintre cele mai negre... si era sa imi gasesc sfarsitul acolo...
Cunosc cum e sa pierzi tot... sentimentul acela de nimicnicie ... nu-i placut deloc
Noi, cei de aici, suntem alaturi de tine... prietenii iti sunt alaturi.
Te pup, si fii "stejara" !