exista vreun psiholog?
-
0 0este cineva pe acest forum care este psiholog, care ma poate ajuta cu un sfat ....?
-
Eu sunt psiholog.
Ceea ce vreau sa intelegi este faptul ca un psiholog nu ofera sfaturi, ci doar enunta alternativele prin care se poate rezolva o problema, lasandu-te pe tine sa iei decizia. Doar iti asculta problema si ti-o expune intr-un mod in care sa o poti privi si din alte unghiuri.
Iar daca este format in psihoterapie intervine pe alte cai. Dar nu pe forum. -
este cam mult de povestit..si de aceea nu am scris pe forum ..pt. ca daca descriu pe scurt problema , nu stiu daca o sa ma fac inteleasa cum ar tb.
-am o relatie de 8,5 ani si de 2 luni ne-am mutat impreuna .... ne iubim dar exista o problema " familia lui" care pe mine ma deranjeaza..el este f atasat de ei ...este in fiecare zi la ei ...si ma deranjeaza ca nu se poate detasa de ei......si am avut 2 scandaluri zdravene
-de cand ne-am mutat impreuna sunt f trista..., simt ca nici nu-l mai iubesc asa mult ...oare eu sunt problema ca sunt f obsedat sa nu mearga la ai lui ...sau el ca nu incearca sa aibe anumite responsabilitati ?.....
-tb sa iau o decizie cu privire la viata mea ...pt ca suferim amandoi f mult ...si nu stiu daca as face bine sa ma despart sau nu de el....
-nu stiu daca m-am facut inteleasa...dar am incercat pe scurt sa explic...motivele sunt mult mai multe.......... -
da?
ce pot capata gratis de la un psiholog?glumeam...
on-topic..si pentru asta voiai psiholog? dupa mine nu e o problema asa de grava, asculta-le pe fete!
bafta
PS: hmmm vad ca intrazie..
pai de fapt la ce te astepti?
mutatul impreuna inseamna ca asta vreti sa vedeti..daca merge impreuna..
la numai 2 luni v-ati lovit de ceva...pe care il rezolvati si ramaneti impreuna sau nu...
lui i-ai spus ce ai scris pe aici?
PS 2 vad ca ai primit si de la daia o opinie ! -
Relatia cu familia, relatia "de sange" ramane, indiferent de alegerea pe care o faci cu privire la sot/sotie.
Relatia cu familia este diferita de la caz la caz. In ceea ce te priveste, atat timp cat relatia lui cu parintii nu dauneaza relatiei voastre in sensul ca nu il influenteaza (intorcandu-l impotriva ta) nu ar trebui sa te afecteze. Daca il iubesti va trebui sa-i accepti si nevoile. In momentul de fata el simte nevoia sa-si viziteze des parintii. Poate ar fi mai util sa descoperi ce sta la baza acestei nevoi si sa intervii asupra ei. -
obisnuinta si dorul de ai lui il duce acolo, si faptul ca ei stau la casa si noi la bloc...prefera sa stea in curte.
-daca eu as accepta acum sa mearga in fiecare zi acolo...asa va face mereu ....si niciodata nu se va detasa de ei
-imi este greu pe forum sa explic ....
-si eu imi iubesc parintii...daca fieacare am dori sa mergem zilnic la ai nostri ...ne-am intalni doar seara, nu?...asta este singura explicatie concreta pe care am gasit-o eu......... -
Chiar se duce in fiecare zi la parintii lui? Sigur nu exagerezi?
Poate ca tu nu ai avut o relatie apropiata cu parintii, iar faptul ca el o are te face, prin comparatie, sa te simti frustrata si neiubita.
In acest caz, inseamna ca ti-ar prinde bine sa mergi si tu, din cand in cand, la parintii lui, ca sa inveti ce inseamna o familie unita si afectuoasa.
Majoritatea dintre noi avem o "mostenire" de frustrari afective, din cauza ca am fost crescuti de parinti care nu au stiut sa isi manifeste atentia si iubirea.
Asa ca e o mare sansa pentru tine sa poti observa si invata cum sa faci aceste lucruri de la o familia iubitului tau - crede-ma, astfel de familii sunt o adevarate raritate. -
nu exagerez , deoarece noi stam la 5 min. de ai lui merge in fiecare zi ...poate ai dreptate in ceea ce ai zis...dar de ex. ne-am certat intr-o duminica ca eu am vrut sa fac mancare si el vb. cu ai lui sa mearga la gratar ...dar eu nu stiam asta...a cui mai este problema aici?
-am zile in care sa fac mancare si curatenie.... -
Se spune ca obisnuinta este a doua natura. Si apoi, timpul petrecut in casa voastra este destul de scurt fata de timpul petrecut in casa parintilor. Ma refer aici la n ani taiti acasa si la 2 luni petrecute cu tine. Va trebui sa-i dai timp sa se obisnuiasca cu noua lui viata. Poate ca are un motiv sa mearga acolo. Viata la curte este mai grea si este posibil ca parintii lui sa mizeze pe el pentru treburile gospodaresti.
Poate ca ar fi mai bine pentru relatia voastra sa-l insotesti la parintii lui si in acelasi timp sa te gandesti la o modalitate in asa fel incat el sa-si doreasca mai mult sa stea cu tine decat cu ai lui.
Este foarte posibil ca tu sa nu-l cunosti suficient de bine, sa nu-i cunosti nevoile de moment. Dar punand bariera intre el si parintii lui inrautatesti situatia. -
Buna tuturor
Class, ai nevoie de un program de consiliere in probleme de cuplu tu sau amandoi; exista intre psihologi o categorie cu aceasta specialitate si cred ca e bine la ei sa apelezi, chiar daca, vorba lui Hondaneagra, va trebui sa scoti si niste bani pentru asta; la urma urmei, toate au un pret pe lume si e o chestiune de maturitate sa accepti situatia.
Ca indrumare practica consulta revista Psihologia azi unde vei gasi si nume si adrese si sfaturi.
Discutia pe forum e buna si ea, te ajuta sa te descarci, poate si sa-ti mai clarifici cate ceva, dar nu ajunge; ai nevoie de o strategie de ansamblu si de SOLUTIA CEA MAI BUNA, particularizata la specificul situatiei tale.
Intr-un cadru mai confidential te pot ajuta si eu cu consiliere prin adresa de e-mail zanada05@yahoo.com fara pretentii financiare. -
asta i-am sugerat sa mergem impreuna la ai lui , dar el merge si singur acolo....si mie imi face placere sa merg la ai lui dar nu zilnic...ma simt obligat sa merg ...eu nu am timp de mine din cauza ca tb sa merg acolo ....am mers cu el....am incercat sa-l inteleg ...dar uneori nu ma pot abtine sa nu-i reprosez...
-
Cu timpul vizitele se vor rari cu siguranta. Comfortul caminului votru il va considera mai de pret.
Pe de alta parte, era foarte posibil ca problema lui sa fie a ta, in sensul ca era posibil ca tu sa simti nevoia sa-ti vizitezi des parintii. Trebuie sa te gandesti ca intr-o relatie ca a ta (faptul ca locuiti impreuna) trebuie ca fiecare sa accepte comportamentul celuilalt cu posibilitatea ca acesta sa fie modificat pe parcurs sau sa nu accepte si sa intervina despartirea. Dar pana la consilierea de cuplu sau, sper sa nu, despartirea voastra este necesar sa discutati impreuna, sa analizati si sa reanalizati problema, sa incercati sa va acceptati unul pe celalat, incet incet. Este in fond o problema de acomodare la viata de cuplu iar astfel de probleme sunt inerente. -
ma da si prea mult stat cu parintii strica..
cum puii mei sa construiesti o relatie cand el sta mai tot timpul la parinti?
am impresia ca nu era inca pregatit sa se mute...e o greseala sa stai aproape de parinti oricum...cum nu faci tu mancare , fuge repede la parinti..
nush da pare inca sub fusta mamei...
si prietenul meu are parinti si unii destul de o.k...are o familie unita si se pun tot timpul la curent cu ce se mai intampla...la nevoie sar in ajutor....insa nu stau in sufletul nostru...nici nu mi se pare a fi prea sanatos.
insa mai de la distanta...vizite mai in week-end si nu mereu...