Mi-am pierdut parinti, pentru el
-
0 0Am 24 de ani, si el 27. Locuim de 6 luni, impreuna. Il iubesc f mult. Dar nu poate sa accepte ajutorul parintilor mei. Mi-au cumparat o casa, si el nu vrea sa o accepte, desi este a mea, nu al lor. (Ei mi-au dat bani de avans, restul ratelor le platesc eu). Imi doresc sa ma mut cu el, dar nu vrea. Nu stiu ce sa fac. Situatia e foarte incordata. De fapt, a ajuns sa ii urasca, deoarece ei sunt mai sefi asa. Eu sunt obisnuita, dar el nu, ptr. ca nu are stapan, tatal lui a murit si mama lui nu prea are grija de el. E un baiat bun, dar cand are o problema, se inchide in el, si nu pot sa stiu ce simte. Am stat week-endul trecut la ai mei, si el nu ma cautat. Ai mei au prins la randul lor ura pe el, deoarece am plecat duminica seara inapoi la el. Si mi-au dat de a;es. Bineinteles, ca am plecat, dar ma doare sufletul ptr. ei. Ii iubesc pe toti, si nu vreau sa sufere. Help!!!!!!
-
probabil ca el nu accepta casa, pt ca daca parintii tai sunt mai sefi, or sa va reproseze, ca uite, v-am dat casa, voi nu faceti nimic pt noi. daca accepti casa lor, mi se pare ca e ca si cum te lgei la cap... poate el se gandeste la asta. plus ca e greu sa accepti ca cineva sa faca pe seful cu tine. o solutie ar fi sa fii si tu mai matura, si sa vorbesti cu parintii tai, sa le explici ca nu mai esti copil, si daca iubesti pe cineva, asta nu anuleaza dragostea pt ei, asa ca e stupid sa te puna sa alegi. din cate citesc, tu esti in fata mamei... incearca sa te rupi putin de ei, si atunci cand te duci la ei sa te duci cu el, nu singura!
-
iti spun atat... nu exista pe lume oameni mai bine intentionati decat parintii! ei sunt singurii care accepta orice si care trec cu vederea toate greselile tale si care te iubesc NECONDITIONAT! Problema este undeva la el, sau la relatia voastra, exista clar o lipsa de comunicare intre voi, ar trebui sa lamuriti problema! Si el nu are nici un drept sa se poarte asa, sunt parintii tai, ar trebui sa te respecte si sa ii respecte! Si apoi, care e problema, daca ai primit o casa? In loc sa aprecieze, el face circul asta... mai gandeste-te, undeva exista o buba....
si apoi... de tine depinde sa nu fie nevoie sa faci aceasta alegere... problemele nu sunt asa de mari incat sa nu poti gasi un echilibru cu parintii tai si cu el.... dar trebuie sa ai si cu cine! Nu strica relatia cu parintii pentru cineva care poate oricand sa dispara din viata ta! -
best ever, tie chiar ti se pare ca parintii ei o iubesc neconditionat? eu cred ca i-au dat casa ca sa poata sa faca in continuare pe sefii, si sa-si asigure vesnica ei gratitudine. si cat de neconditionat iubesc daca o pun sa aleaga??? ori noi ori el? puteau sa puna altfel problema, sa-i explice ce cred ei ca nu e bine, in niciun caz asa!
si el nu mi se pare vinovat... eu n-as accepta o casa, si apoi toata viata socrii care sa-mi scoata ochii "vai, cat te-am ajutat!"... mai bine munca mea. -
Dark, faptul ca i-a dat banii de avans pentru casa nu inseamna decat un ajutor, de ce trebuie sa insemne o conditionare? Si nu e firesc ca un parinte sa-si ajute copilul? Mie mi se pare absolut normal, cu atat mai mult daca exista posibilitati financiare... nu cred ca a zis pe undeva "fata mea, iti iau casa daca te desparti de el" sau "fata mea, nu te mai iubesc daca il alegi pe el"... asa ca unde vezi tu conditionarea?
Si apoi.... daca ei au pus-o sa aleaga, inseamna ca nici el nu a fost tocmai ok, sigur au existat niste discutii intre el si parinti si paote ca atitudinea lui nu a fost tocmai ok... nu avem toate datele, nu ne putem pronunta in cunostinta totala de cauza! Dar atitudinea lui nu cred ca este tocmai ok, in loc sa incerce sa calmeze spiritele, el mai rau provoaca discutii...
Dar iti spun ca am un caz ca asta foarte apropiat, cu o prietena foarte buna de-a mea... discutii urate, atitudini si vorbe absolut oribile din partea lui, dar parintii ei NU au pus-o sa aleaga! Nu i-au interzis sa-l vada, ci doar sa mai intre in casa lor! Ceea ce mi se pare normal....
acum, depinde de fiecare om cum isi manifesta supararile, dar parintii ei o vor iubi vesnic indiferent ce va face... -
"De fapt, a ajuns sa ii urasca, deoarece ei sunt mai sefi asa. Eu sunt obisnuita, dar el nu, ptr. ca nu are stapan"
eu inteleg de aici ca parintii ei sunt stapanii... si nu mi se pare ok. cand faci pe seful pretinzi unele lucruri. pt cea care a intiat topicul: in ce sens fac pe sefii?
eu am impresia ca vor s-o lege de ei cu casa aia. si nu au dreptul sa o puna sa aleaga, pt ca dragostea de parinti si dragostea fata de un barbat nu se anuleaza reciproc... -
"dragostea de parinti si dragostea fata de un barbat nu se anuleaza reciproc..."
intru totul de acord cu tine.... de asta spun si sper ca ea sa aiba intelepciunea necesara pentru a gasi echilibrul in relatiile cu toti.... dar are nevoie de sprijin si din partea lui si din partea parintilor...
mai asteptam vesti si informatii de la ea...
-
El nu accepta absolut nimic de la ei. Mi-a spus ca el face totul singur, asa cum a facut si pana acum. Nu are nevoie de nimic de la ei niciodata, motivul fiind, reprosul. Poate ca ne va reprosa, nu stiu. Dar nu tin cont si nu ma intereseaza daca imi reproseaza. Noi suntem 4 frati si fiecare are cate o casa, doar eu sunt cea care se va chinui ca ratele. Cei 3 frati ai mei au fiecare casa si cel mic ap. cu 4 camere.
-
ok, atunci as primi si eu ajutor de la ei, daca ceilalti 3 frati au primit. iubitul tau de ce se teme de fapt, daca primeste ajutor de la parintii tai? de ce se teme sa primeasca ajutor? ce-l retine? nu e obisnuit sa fie ajutat? daca asta e, poate reusesti sa-i explici ca acum sunteti 2, si ajutorul vine de la tine, nu de la ai tai... si e normal sa-l ajuti si tu.
-
si mie mi se pare aiurea sa nu accepte ajutor... sigur ca e de preferat sa realizati totul prin fortele proprii, dar mi se pare absurd sa porniti de la premisa ca mai tarziu vi se va reprosa asa ceva, cu atat mai mult cu cat e vorba de parinti/socri! Incearca sa discuti cu el acest aspect si sa-l faci mai flexibil, in viata sunt multe situatii in care avem nevoie de ajutorul clor din jur, nimeni nu se poate descurca mereu singur! Si de acum sunteti 2, nu mai e nevoie sa se descurce singur!