Merita???!
-
0 0Ce sa fac la cea mai mica indoiala si nemultumiresa renunt?ceea ce se intampla acum ar trebui sa inmultesc cu 10 si cred ca va fi grav ...asa ca mai bine acum decat mai tarziu ...nu?
Ceea ce e postat mai jos scriam cu o luna in urma ....cred ca imi dau seama ca nu merita.
Si-a dat seama ca lucrurile au evoluat prea repede si se pare ca bate in retragere.
Buna, as vrea -
Consilier juridic fiind, cred ca stii implicatiile juridice ale faptului ca mai are un copil si va vati casatori (pensia, mostenirea). Pana sa citesc cu ce te ocupi, despre astea vroiam sa-ti vorbesc...
In rest, nu vad ce probleme ar fi, ba dimpotriva: e mai bogat cu o experienta, stie ce a pierdut si-si doreste o familie. Ce poate fi mai bine?!
Nu conteaza din cauza cui s-a desfacut casatoria; cu un om poti sa te porti urat, cu altul poti sa fii ok. Chestie de compatibilitate... -
"Fasneata" e cel mai potrivit cuvant.parca m-ai cunoaste.A divortat ea de el pt ca dorea altceva, ea s-a casatorit la 19 ani cu el a educat a sprijinit-o financiar, ea a facut faculatate, ela angajat-o la banca si .....a cunoscut altii oameni...tin sa-ti spun ca e e mai glumet...nu e prea profund...desi si cercul meu de cunostinte e mai"elevat" nu ma deranjeaza ca el e asa direct.Merci pt raspuns
-
Credeti ca e posibil ca un om care a esuat intr-o casnicie in cea viitoare sa exceleze?Acum asa pare, parca nu-mi vine sa cred....se poarta impecabil ...nu m-a vrajit, nu mi-a facut complimente ci doar mia- povestit viata lui si are grija de mine din toate toate punctele de vedere..ma simt in siguranta langa el si inca ceva e prima persoana care m-a infruntat ca sa zic asa ...mi-a spus ce- l deranjreaza la mine...chesti care mi se pareau normale dar acum imi dau seama ca are dreptate
-
Sorinutza, nu pot sa-ti spun decat ca sunt sigura ca ai in fatza un om cu multa experienta de viata(sau mai multa decat ai tu) si ca daca a vrut sa te vrajeasca a gasit si cea mai simpla metoda(cea de a parea sincer). Acum stai stramb si judeca drept-dar mai mult cu sufletul. Vezi si tu daca stilul asta direct nu o sa te deranjeze in anumite situatii in timp.
-
sorina
poti sa nu tii cont de ce voi spune:
parerea mea e sa nu te muti cu el inca si o sa iti spun si de ce: e foarte clar ca il iubesti si el pe tine, dar tu ai inca indoielile tale, la inceput te gandesti ca vei trece peste insa poate dupa un timp ti se vor parea revoltatoare si de neacceptat. Sa te muti cu cineva e un lucru foarte important. Tu nu esti inca o femeie in adevartul sens al cuvantului, tu vei evolua ... poate si el poate nu, cert este ca fiind undeva la inceputul carierei tale vei intalni o gramada de oameni, pretentiile tale vor creste, gusturilese vor schimba, daca acum ai dubii mai tarziu s-ar putea sa devina certitudini
evele vor zice: te muti, nu merge, pleci. ei bine nu e chiar asa: o femeie are o reputatie a ei, la noi a sta impreuna cu cineva nu e chiar atat de bine acceptat pe cat ne place sa credem ...
din punctul meu de vedere iti doresc tot binele din lume chiar imi doresc sa mai aud si de cupluri fericite, insa trebuie sa iei in calcul si varianta ca nu va fi asa: daca urmatorul tau prieten va gandi despre tine cum gandesti tu despre el?
poate nici asta nu e problema cea mai mare: dar sa te desparti de cineva cu care ai locuit e mult mai greu ...
eu sincer cred ca ar trebui sa mai astepti un pic macar pana esti sigura 100% ca asta vrei sa faci -
Sunt convinsa ca-mi vor creste pretentiile deoarece de 5 ani ma intretin sigua si fara sa fiu lipsita de modestie am realizat multe singura!!! si stiu ca pot si mai mult...de aceea sunt in dubii ma voi simti superioara???asa cum s-a simtit sotia lui si voi vrea altceva....stiu doar ca-l vreau pe el ca OM...ACUM
-
pai casatoria e mai mult decat ACUM si mutatul impreuna la fel ...
nu vreau sa te descurajez insa trebuie sa te gandesti bine la toate aspectele ... daca nu stai cu el nu il ai sau cum? ce te grabeste, da fapt?
mie din postarile tale mi s-a parut ca ai dubii la capitolul compatibilitate (asta include multe) de asta te-am sfatuit sa iti mai acorzi un pic de timp in care sa te gandesti bine ... daca tot faci pasul asta macar sa il faci cu inima impacata, daca incepi o viata cu el sa nu aduci inca de la inceput nori in ea, genul asta de ganduri pe care le ai tu acum se pot transforma in piticul de pe creier, raman acolo .... -
Sincera sa fiu nu ma vad ca mama vitrega dar pt el si pt ca o iubeste asa multas face un compromis si pana la urma fetita nu are nici o vina si as ajuta-o oricand si oricum...iar in privinta fostei nu imi fac griji sunt genul de femeie care da libertate la barbat dar daca l-am prins l-am parasit fara discutii indiferent ce ne leaga ....
-
Cel mai bine este, pentru moment, sa fii fericita, sa traiesti clipa, sa-l cunosti (acest lucru nu-l poti face decat convietuind impreuna) apoi, peste vreo doi ani, cand se mai limpezesc sentimentele, daca esti intra-devar fericita, poti gandi si mai departe. Deocamdata iti doresc sa fii doar fericita si...sa urmezi semnalele....punand in balanta ce-ti place si ce nu la el, calitatile si defectele (deocamdata nu le vezi, doar esti indragostita).
-
Intotdeauna dragostea orbeste putin sau iti da si stari de indoiala. Sunt sigura ca te framanti foarte mult pentru ca iti doresti foarte mult sa fii cu el, dar sa ai si certitudinea ca alegerea de a fi cu el este cea mai buna. Din ce vad esti o femeie independenta, ai fost obisnuita sa razbati singura.... si acum starea asta de "euforie" te confuzioneaza putin.
Eu as trai clipa, pana la urma cine stie ce se va mai intampla, si as si risca sa ma mut cu el, sa incerc o viata alaturi de el. Daca nu o sa faci asta, o sa ramai mereu cu o intrebare in suflet care o sa te macine "si daca ...?" si asta o sa fie foarte frustrant. Nu poate nimeni sti ce urmeaza sa se intample, dar daca nu incerci cu atat mai mult nu o sa stii.
Mai observ ca simti putin ca tu domini situatia, ca ii esti superioara oarecum .. asta s-ar putea sa deterioreze putin relatia dupa ceva vreme... insa totul e relativ. -
Daca a esuat intr-o casatorie anterioara desigur ca nu este obligatoriu sa o faca din nou.Si chestia ca are un copil este ok.Insa ,totusi,de ce nu are drept de vizita?Sau nu am inteles eu bine?Asta este destul de grav totusi..Daca i-a fost refuzat vreau sa spun.Poate a fost violent..Asta ar fi ceva..Sau poate aberez eu..
PS: nu inteleg comportamentul unor femei care atunci cand divorteaza-indiferent de motive,ca a fost amanta ca mai stiu eu ce,refuza barbatilor dreptul de a vedea copiii..Adica atata timp cat copilul nu a fost implicat si relatia cu tatal este ok de ce se intampla chestii de-astea?