dilema
-
0 0De cateva zile ma tot chinui sa iau o decizie,dar nu ajung la nici un rezultat.
Am primit de cateva zile o oferta de-a pleca pe un vas de croaziera.Domeniul ar fi chiar pasiunea mea de-o viata,muzica.Mi s-a oferit sansa de a face ce stiu mai bine,de a vedea lumea,iar financiar...mult peste asteptarile mele.
Dilema apare din faptul ca nu stiu ca voi rezista aproape un an departe de copi.Am o fata de 13 si un baiat de 3.Aici castig cat sa le ofer un trai cat de cat decent,plecarea mea ar rezolva multe din problemele noastre financiare.Sotul meu este deacord cu plecarea in masura in care eu pot pleca cu sufletul linistit.Dar eu chiar nu stiu ce sa fac...copiii ar fi bine ingrijiti si fara mine..dar sa pierd un an din copilaria lor?Eu am mai fost plecata,cate-o luna,doua,dar un an?Nu stiu,poate ma lamuriti si voi putin.Va pupic -
tracy daca imi aduc bine aminte tu te simteai oarecum neimplinita ca nu ai facut foarte multe in privinta vocatiei tale ? Acum ai sansa sa iti implinesti un vis , eu spun sa te gandesti bine si orice decizie vei lua , ia-o impreuna cu familia si pe cat posibil sa nu ai motive sa regreti mai tarziu .
-
nu cred ca acestor copii ai tai o sa le fie bine un an fara tine
fata se afla exact la o varsta critica iar baietelul este foarte mic inca
un an este foarte mult
nu e vb despre faptul ca tu ai pierde un an din copilaria lor ci de faptul ca plecarea ta pe o astfel de perioada ar putea sa aiba consecinte negative asupra lor -
Intr-adevar o alegere foarte dificila...
Oferta este atat de tentanta si cine stie daca vei mai avea parte vreodata de o astfel de sansa...In cele din urma, daca te consoleaza cu ceva, gandeste-te ca sunt atatia tati, dar si mame care pleaca prin Spania si prin Italia sperand sa castige mai multi bani, pe care ii trimit in tara...
Dar alegerea este a ta, un an departe de copii inseamna foarte mult pentru o mama.
Intr-adevar, lipsiti de supravegherea ta copii ar putea sa o ia pe cai gresite. Cine are grija de ei? Ai incredere 100% in acele persoane? -
nu am fost sarcastica
am remarcat
nu am spus ca nu-ti iubesti copiii
am spus doar ca nu prea pari a lua in consideratie ce se intampla cu ei altfel decat strict legat de o ingrijire probabil legata de mancat, spalat, culcat si supravegheat..
pari a lua in consideratie numai sentimentele tale si impactul asupra ta a acestei plecari...nu ce vor simti ei
cu cine o sa vb fata ta care are 13 ani acum si care traieste nebunia adolescentei si are extrem de multa nevoie de prezenta mamei ei?
cum va percepe un baietel de 3 ani absenta brusca a mamei din viata lui?
vb cu un psiholog si te va lamuri ca ii cam faci praf -
tracy
ti-am citit povestea mai demult si m-a impresionat
stiu ca asta ti-ai dorit sa faci dintotdeauna
dar pretul pe care l-ar plati copiii tai pt acest vis al tau este mult prea mare..si..intr-un final asta inseamna pana la urma pretul platit de tine...
nu iii lasa pe amaratii astia balta exact cand au nevoie mai mare de tine!...ai trecut cumva prin asta, intr-o forma mai dura si fara sa intelegi motivatia..dar chiar daca ei nu vor avea nici o lipsa materiala lipsa prezentei tale afective in viata lor ii va marca si ii va debusola..nu le face si nu iti face atat de mult rau!
uite..eu cred ca daca ti s-a oferit o sansa acum sa faci muzica asa cum ti-ai dorit..inseamna ca esti buna si ca sansele vor mai apare...si poate ca sansele care vor mai apare o sa fie mai in avantajul tau -
tracy eu intotdeauna am militat pentru familie si unitatea ei, insa in cazut tau e diferit: pui tu nu esti o mama neglijenta sau egoista, ti-am citit multe postari iti stiu o parte din viata, desi nu sunt mama imi imaginez cat de cat prin ce treci ... sfatul meu este sa pleci
am sa si motivez: tu esti un om exceptional stiu sigur ca ti-ai crescut bine fiica si nu se poate narui intr-un an ce ai construit tu in 13 in ce priveste educatia ei, in plus nu ramane pe stazi, gandeste-te ca sunt multi parinti care calatoresc isi vad copii in weekenduri sau mai rar ...
cat despre bebel e mic intradevar dar tu ai un sot, parinti, socrii nu va duce lipsa de afectiune
uite eu am crescut cu un parinte, iar mama si parintii ei au facut tot ce le-a stat in putinta sa suplineasca lipsa lui si am crescut fara sechele, fiind vorba de o viata de om nu de un an ca in cazul tau
eu zic sa te duci, doar te duci sa muncesti sa consolidezi bunastarea familiei tale, nu te duci sa te distrezi, nu fugi cu sotul alteia and stuff ... daca si sotul te sustine inseamna ca e pregatit sa te suplineasca
repet: nu esti egoista si nici parinte neglijent
te pup dulce si iti doresc curaj -
hai sa facem un calcul economic strict
te intorci in tara cu 20 000 de euro..daca(pt ca probabil intre timp vei mai trimite bani aici si pt ca oricum vei mai cheltui acol
ce poti sa faci cu 20 000 de euro?...schimbi mobila in casa..sau..schimbi casa eventual...
in cat timp se vor duce la garla banii aia?
nu merita! efectiv nu merita!