Apropo de "flawed or flawless"...
-
0 0Cit de departe merge sinceritatea intre un barbat si o femeie cind esti intrebata de viitorul sot: "Citi prieteni ai avut inainte sa ne cunoastem?" Stiu ca sinceritatea absoluta este IDEALA dar a atins vreuna din voi acest nivel? Al sinceritatii absolute?
-
Interesanta intrebare ... eu am fost cat se poate de sincera atunci cand am fost intrebata diverse chestii din relatiile anterioare dar nu cred ca se poate numi absoluta pentru ca nu m-am apucat sa ii povestesc cu lux de amanunte (nici nu cred ca e necesar). Daca nu ma intrebat nu i-am spus, daca o sa ma intrebe o sa ii zic
Cam asa sta treaba
-
eu in ultima relatie am fost f sincera..si am zis tot..dar, tinand cont de cum s-a terminat(am contatat ca el a mintit la greu in legatura cu fostele relatii)..nu o sa mai fiu sincera niciodata si o sa zic numai ce vreau eu despre fostele relatii. mentionez ca el s-a intors la fosta prietena ..de care" a omis" sa aminteasca...si au fost aproape de nunta.mi se face greata cand imi amintesc
-
Deh..."standardele duble"...mama lor de prejudecati...barbatul cu "trecut glorios" e macho, pe cind femeia e c.u.r.v.a.Din pacate, destui gindesc asa inca, si nu-s din generatia bunicilor, nici macar a parintilor nostri.E bine sa fii sincera...da' nush', citeodata propria-ti sinceritate tot pe tine te loveste, si-atunci te gindesti...cum o fi oare mai bine?
-
eu am fost sincera sa zicem 80%... si tipul chiar m-a luat de nevasta...
mi-a spus ca mai bine ii spun eu decat sa-si inchipuie... si este atat de incantat atunci cand facem impreuna misto de fosti...
eu cred ca este bine... pe de o parte iti usurezi sufletul... iar pe de alta... face bine relatiei...
sigur... pentru cine suporta... daca este un tip macho si f. orgolios... te poate si parasi...el si-a dat seama ca am fost f. nefericita si ca il cautam de fapt pe el...
eu sunt pentru sinceritate si comunicare, ca dansa nu se mai poate coase la loc... -
Si eu cred in sinceritate,dar uneori raneste...doare,te macina anumite lucruri.De asta poate nu e bine sa zicem chiar totul.In plus ma gandesc ca nu trebuie sa invat ce ii place si ce nu-i place prin prisma relatiei anterioare.Si inevitabil apar momente de genul asta cand stii foarte multe despre fostul si relatie.
Oricum cred ca atunci cand schimbi partenerul,e bine sa optezi si pentru o schimbare de aer si de locuri- in limita posibilului-.Mi-ar fi urat sa merg in acelasi locuri in care a mers cu fosta doar pentru ca a ramas impresionat si i-a palcut foarte mult.E valabil si la mine. Nu mi se pare corect oricum dar sa mai si stiu...uf uf. -
Eu prefer sa nu stiu de fostele lui relatii. Pentru ca apar intrebarile: cum era ? cum facea? Cum se comporta? Oare eu, pe o scara, la ce nivel sunt? etc, cred ca stim toate foarte bine…
Dar , daaaaa, i-am spus de fostii mei, pentru ca am transferat toate intrebarile de mai sus asupra lui. Si se straduieste sa fie la inaltime
-
Pe mine niciodata nu m-au interesat detaliile relatiilor lui anterioare! Si asta pentru ca ori de cate ori am aflat cate ceva intamplator, a inceput sa ma macine tare rau! De exemplu, daca aflu numele unei foste parca incep sa urasc numele respectiv, daca aflu de un anumit loc preferat de ea, incep sa il evit pe cat posibil...etc! Asa ca mai bine ma lipsesc! Poate sunt eu mai geloasa, dar chiar nu vad rostul unei astfel de sinceritati!
Cineva mai sus spunea ca acum chiar a ajuns sa o amuze si sa faca misto de fosti impreuna cu actualul! Mi se pare un gest urat! Gandeste-te cum ar fi ca fostul tau prieten sa rada de tine impreuna cu actuala! -
Eu am fost foarte sincera cand i-am spus ca n-am nici un chef sa discut despre subiectul respectiv.
Pentru ca in fond trecutul meu amoros nu are nici o relevanta. Iar el a rasuflat usurat - l-am scutit de povara unor confesiuni pe care sunt sigura ca nu-si dorea sa le asculte si nici sa le faca .