.

  •  
    • 7364 mesaje
    27 Iun 2006, 11:16
    0 0
    iti vezi de vaiata ta, de familia pe care urmeaza sa o intemeiezi si gata! parintii ne dau viata si suntem datori sa ii respectam nu sa le permitem sa se bage cu bocanii in viata noastra!
  •  
    • 441 mesaje
    27 Iun 2006, 11:19
    0 0
    ce motive de cearta mai aveti daca nu mai locuiesti cu ei ? Incearca sa ii explici cu frumosul ca tu ai o familie a ta acum , haioasa , buna , cum este , e a ta si ca familia asta va fi pe primul plan de acum inainte, indiferent de ce zice sau face ea , ca ai fi fericita daca ar vrea si ei sa ia parte la fericirea ta , dar in caz contrar le-ai fi recunoscatoare sa adopte o atitudine civilizata fata de voi doi si ... inchei discutiile . Ceva in genul acesta ,dar ca sa putem da un sfat mai obiectiv avem nevoie de mai multe detali , asta este tot ce mi-a venit in minte acum ... ma mai gandesc si iti mai spun .
  •  
    • 1564 mesaje
    27 Iun 2006, 11:26
    0 0
    Kristina, si eu sunt de parere ca este bolnava, nu de alta, dar si eu o suspectez pe mama. As vrea sa am o veste buna, dar eu nu cred ca ea se va potoli vreodata. Tot ce puteti face este sa va solidarizati voi doi si-atat. Si...mai am un sfat: nu-l incarca prea mult pe logodnicul tau cu ciudateniile firii mamei tale. Barbatii se sperie si s-ar putea sa gandeasca "aschia nu sare departe de trunchi". Nu as spune asta daca nu m-as fi lovit de aceasta preconceptie la barbati
  •  
    • 441 mesaje
    27 Iun 2006, 11:31
    0 0
    mama ta a fost vreodata la vreun consult ? intreb pentru ca , in cazul in care este bolnava ,ea nu poate fi responsabila pentru ceea ce spune , poate ca in paranoia ei , asa cum spui tu , ea isi imagineaza tot felul de lucruri , nu stiu imi dau cu presupusul , dar in cazul acesta are nevoie de multa intelegere si de tratament .
  •  
    • 13679 mesaje
    27 Iun 2006, 11:33
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 13679 mesaje
    27 Iun 2006, 11:38
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 441 mesaje
    27 Iun 2006, 11:40
    0 0
    in cazul acesta asa cum spune si milady_ incearca sa eviti discutile in contradictoriu cu ea , evita vizitele lungi si dese ...altceva nu vad ce ai putea face .
  •  
    • 13910 mesaje
    27 Iun 2006, 12:07
    0 0
    Este foarte clar ca mama ta are nevoie de un specialist, dar cum o sa reusiti asta nu mai stiu! Evident ca nu-si va recunoste boala in veci.
    Parerea mea este sa incerci sa nu te mai certi cu ea -doar tu vei avea de suferit-, sa o eviti, daca te suna ii raspunzi strict la intrebari si atit, dar cit poti fi de calma, cind incepe gu jigniri si alte lucruri urite ii spui la revedere si inchei discutia.
    Spuneai ca vreti sa va casatoriti, a-ti stabilit totul? ok -felicitari-, tatal tau te va ajuta, iar in final sper sa fie ok.
    Iar faptul ca nu stati impreuna, nici macar in acelasi ora, ca voi va intretineti singuri este un atu in favoarea ta.
    Stiu ca este foarte greu, este mama....dar pina nu accepta interventia unui specialist va fi imposibil de inteles cu ea.
    Bafta!

    Na, cred ca e un mesaj gen bigs, n-am vrut sa iasa asa lung.
  •  
    • 3528 mesaje
    27 Iun 2006, 13:00
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 744 mesaje
    27 Iun 2006, 14:52
    0 0
    si eu trec prin aceeasi chestie cu soacra mea.nu ma vrea,nu ma suporta si acum a inceput sa ma jigneasca si sa ma injure din senin si cand spun ceva ,urla,,fara comentarii",de parca ar trebui sa accept totate minciunile ei.nu stiu ce voi face si nici ce sfat sa-ti dau tie.dar...cu Dumnezeu inainte!
  •  
    • 854 mesaje
    27 Iun 2006, 15:00
    0 0
    nu, nu,nu! eu nu cred ca solutia este sa intrerupi legatura cu ea! daca avea cancer, sau alta boala, Doamne fereste, intrerupeai legatura? si paranoia sau ce are ea este tot o boala, dar a mintii, a sufletului, nu a trupului. trebuie sa intelegi si tu asta! trebuie sa o duci, chiar si cu forta la un spital de boli mintale, unde sa-i prescrie un tratament! si bunica mea are o problema psihica, e pe tratament si este mult mai bine! nu se poate sa o parasesti la greu, mai ales ca e o boala, ea nu face asta din rautate... plus ca trebuie sa te gandesti si la tatal tau... daca mama ta continua asa, si nu se amelioreaza situatia, pana la urma se tzacaneste si el!
  •  
    • 635 mesaje
    27 Iun 2006, 15:03
    0 0
    verisoarele mele sunt intr-o situatie asemanatoare cu mama lor...de cand ma stiu tot certuri si scandal a fost. este trist

    diferenta e ca la ele parinti au divortat.

    important din cate am vazut evolutia lor este sa pui accent pe familia ta noua. dedica-te sotului, tine legatura cu tatal tau si incearca sa o ignori cat posibil pe mama.

    arata recunostiinta prietenului, viitorului sot pentru toata indulgenta lui, ori de cate ori poti.
    rupeti-va ca indivizi de mama ta, concentrativa pe noua voastra familie...asta conteaza de acum.

    verisoarele mele sunt acum casatorite, ablele cu copii si tot contactul cu mama lor il au doar pur diplomatic. isi mai viziteaza nepotii (si inca iese cu scandal de multe ori), dar nimeni nu se mai consuma pe tema ei.

    fiecare intalnire cu ea o privesc ca o vizita de cutoazie, un protocol si in momentul in care s-au despartit inchid usa la figurat in urma ei.

    cu tatal lor au o relatie extraordinara, se viziteaza des, se ajuta, vorbesc zilnic si el chiar e implicat in viata ambelor fete. cand e vorba de lasat copii cu cineva tot el este cel la care se apeleaza chiar daca diferit de mama lor el locuieste in alta localitate.

    nu am incercat sa iti zic ca e mama ta si ca trebuie sa o iubesti si sa o respecti asa cum este tocmai pentru ca am vazut un caz real si stiu ca nu se poate.

    nu cred ca te-am ajutat cu ceva, dar sfatul meu este unul pe cat de simplu pe atat de greu de realizat: focalizati-va toata energia pe ceea ce merita si incercati sa nu va consumati din cauza ei.
  •  
    • 21 mesaje
    27 Iun 2006, 15:24
    0 0
    fetelor tot ce am citit mai sus legat de mamele cu paranoia gasesc si la mama mea. Eu stau cu prietenul meu cu ea si cu tata si cred ca de vreun an incoace cu regularitate are perioade cand se supara pe mine din nimik. Si nu vorbeste, si face niste faze si figuri de zici ca-i lipseste o doaga. Voi asa ziceti ca e bolnava? A avut momente la suparare cand de fata cu toti cei din camera s-a tras de par si si-a dat pumni in cap. Toti o ignorau, e posibil ca bunicii mei si tatal sa stie ca are probleme si o lasa ca pe ea?
  •  
    • 854 mesaje
    27 Iun 2006, 15:26
    0 0
    doar un medic specialist iti poate spune daca are probleme... ma gandesc ca totusi un asemenea comportament nu e prea firesc. incercati sa o duceti la un control!
  •  
    • 21 mesaje
    27 Iun 2006, 15:27
    0 0
    Mentionez ca bunica mea ma roaga sa fac cum zice maica-mea (am 24 de ani) ca biata de ea e stresata de la munca, eu nu sunt stresata de la munca! Are momente cand pur si simplu ma priveste cu ura, nu imi vine sa cred ca o asemenea fiinta a putut sa ma creasca si sa fiu sanatoasa si ok acum. Cred ca nu demult a luat-o razna.
  •  
    • 25 mesaje
    27 Iun 2006, 15:44
    0 0
    .
  •  
    • 3528 mesaje
    27 Iun 2006, 15:56
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 498 mesaje
    27 Iun 2006, 22:16
    0 0
    Mama ta e bolnava si nu cred ca ai puterea s-o ajuti.Dupa cum singura ai spus,a avut control asupra ta si cred ca si asupra tatalui tau (cei care vor sa-i tina pe ceilalti sub control sunt bolnavi).Vede ca pierde controlul asupra ta si-si pierde stapanirea de sine.Nu stiu ce trebuie sa faci,depinde cat esti de puternica:o duci fortat la un control de specialitate sau incerci sa-ti vezi de noua familie.Eu cred ca nu vei avea mare succes cu o consultatie,pentru ca trebuie sa fie constienta de situatie si sa ia si tratament.....
  •  
    • 854 mesaje
    27 Iun 2006, 22:33
    0 0
    monic29, ia de aici... http://www.boli-medicina.com/
    sistemul-nervos/psihoze-de-involutie/
    PARANOIA-BM-COM.php
    Este o psihoza caracterizata printr-un delir cronic, sistematizat, in care nu se intalnesc halucinatii. Temele delirante dezvoltate, in general, de paranoici, sunt de persecutie, gelozie, inventie, de marire si de descoperire. Paranoicii sunt foarte activi, cverulenti, revendicativi, procesomani, dand nastere frecvent la conflicte cu aspect medico-legal. Tratamentul in aceste deliruri este foarte indelungat, constand printr-o cura sustinuta - timp, de luni si chiar de ani de zile - de medicamente neuroleptice, urmata de ergoterapie si, unde se poate, de psihoterapie.
    peste tot scrie de chestia asta. deci tratament exista... nu stiu de unde auzisei tu ca nu exista...dar in fine.
  •  
    • 321 mesaje
    27 Iun 2006, 22:43
    0 0
    Nu trebuie sa te indepartezi de mama ta,trebuie sa intelegi k este bolnava si nu poti lua in serios ce zice.Mai bine te-ai consulta cu un specialist k sa te invete cum sa te porti cu ea.Nu-i mai raspunde pt.k ea nu traieste in lumea ta si nu intelege.Ai grija mare de ea si nu o lasa la greu!