Fire,unde ai disparut?
-
0 0Stim toate povestea lui Fire si cum ne-a tinut cu sufletul la gura zile in sir...cum eram cu gandul alaturi de el.Citind subiectul "ma gandesc la tine",si avind in vedere ca afost singurul barbat,cel putin de cand citesc eu eva,care si-a deschis sufletul.si i-am vazut disperarea...poate ne impartaseste putin cum este el acum "dupa"...daca stau aici cu noi,ma refer la barbati,ne stiu problemele,tristetile sau bucuriile,oare vor vrea sa ne impartaseasca si ei trairile lor?sufera ei la fel ca noi?mai mult?mai putin?....
-
Nu ma gandeam ca o sa deschida cineva topic special ... multumesc
Nu am "disparut", chiar am intrat aproape in fiecare zi dar nu am mai gasit necesar sa scriu, adica nu am mai vazut subiecte la care "sa-mi dau aportul". Cat despre intrebare ... normal ca suferim si noi, doar suntem tot oameni. Nu cred ca ea a deschis topicul ala .. de fapt sigur nu ea pentru ca in afara de yahoo, mail si hi5 ea nu prea foloseste internetul pentru forumuri sau altele. Am vazut-o de doua ori de cand ne-am despartzit, prima oara nu m-a vazut era in statia de troleu, a doua oara ne-am vazut la o terasa .. era cu un tip la vreo 60 de ani si SPER ca era o ruda a ei .. nu pareau prea "intimi" si o chiar NU O VAD in postura de a se intalni cu bosorogi. Nu prea ma pricep sa explic "ce simt" ... cand o vad mi se taie picioarele si parca ma inec
Sper sa imi treaca sentimentele astea si sa pot sa fiu din nou "normal", sa nu imi mai aduca aminte totul de ea .. toate locurile in care am fost impreuna, toate locurile din casa unde stiu cum statea, toate melodiile ... suna melodramatic ce zic
Oricum eu mi-am antrenat mereu vointza si stiu ca in general pot sa fac ce imi propun daca lucrul respectiv tzine 100% de vointza mea, chiar daca se bate cap in cap cu ce as VREA sa fac sau cu ce simt. -
Fire, eu ti-am citit povestea din umbra, dar acum o sa-ti spun si eu ca ma bucur pt. decizia ta, nu te merita...anyway, cel mai mult ma bucur ca incerci sa-ti traiesti viata si cu timpul o sa se vindece toate ranile sufletului,...suntem destui care am trecut prin situatii asemanatoare si le-am trecut cu bine, viata merge inainte.
Eu iti doresc multa fericire si numai bine. -
Carolina, pai o sa ies in seara asta dar mai incolo, pe la 12 ca la 10 vin niste prieteni la mine sa ne uitam la meci. Sa-tzi explic cu vointza
Prima data am facut ceva in sensul asta cand aveam vreo 12 ani si eram in generala. Eu din clasa a doua am tot mers in teberele organizate de scoala si daca tzii mine toate excursiile pe la muzee si diverse se faceau cu autocarul iar eu aveam rau de masina si de fiecare data vomitam. Si normal ca era rusinos, mai ales ca eram baiat .. si intr-o zi mi-am spus ca "de azi nu o sa mai vomit" si nu am mai vomitat de atunci ... nici macar acum, in prezent ... au fost cateva datzi pe la petreceri cand am exagerat cu bautura si mi-a venit sa vomit dar m-am abtzinut .. stiu ca nu e prea sanatos asa ceva, dar e pur si simplu o ambitzie a mea stupida daca vretzi. Iar pentru mine, faptul ca la 12 ani strangeam din dintzi pana imi dadeau lacrimile si totusi nu vomitam e o realizare ... cand imi amintesc ca tot ce vroiam era sa fug la sofer sa-i spun sa opreasca ... faptul ca eu am avut voiintza aia, copil fiind totusi sa imi reprim o "necesitate fiziologica" aproape ma face si acum sa cred ca pot sa fac orice
E cam copilaresc conceptul, i know ..
Si in general imi place sa "ma joc" in felul asta cu vointza mea ... daca am un proiect de terminat pana la 5 eu ma rup in doua si-l termin pana la 3 ... nu raspund la telefon, daca-mi e sete nu ma duc sa beau apa .. fac totul ca sa-l termin in timpul propus de MINE desi imi stabilesc mereu limite cat mai dure. E ca un exercitziu pentru mine si m-am obisnuit sa fac asa in multe situatzii , chiar in cele mai banale si lipsite de sens, spre exemplu daca am o ciupitura de tzantzar care ma mananca ma abtzin si nu ma scarpin
E foarte caraghios asa scris pe hartie, dar pe mine ma ajuta chestiile astea sa am incredere in general si ma incurajez singur cand sunt in situatzii in care chiar am serios nevoie sa apelez la vointza ...ca acum -
Interesant ce spui tu acolo ...
Totusi si mie mi se pare nesanatos sa te abtzii de la vomitat daca itzi vine .. totusi sunt de acord ca itzi antreneaza vointza mult genul asta de activitatzi desi par banale ...
Apropos si mie imi place melodia Firestarter .. imi amintesc de cand eram o copila si dansam ca nebuna pe asa ceva
-
Imi amintesc si eu .. pe vremea aia aveam vreo 14 ani si tzepi de un metru in cap 
"I'm the trouble starter, punking instigator.
I'm the fear addicted, danger illustrated.
I'm a firestarter, twisted firestarter"

Ah, si din aceeasi perioada, tot Prodigy (ca am fost mare fan
)
"Breathe the pressure
Come play my game Ill test ya
Psychosomatic addict insane
Breathe the pressure
Come play my game Ill test ya
Psycho-somatic addict insane"