casnicia mea
-
0 0Evelor,
-
eu am mai spus, in iubire nu incap orgolii. Nici incapatanari, nici fitze (nu scriu cu diacritice, pt.ca intru in ...,,monotonie").
Sigur, mi-au trebuit ani ca sa inteleg si sa accept lucrul asta, si despartiri, si un divort, DAR acum am o relatie de 5 ani fara orgolii.
Si in cazurile in care apar disensiuni... il asez pe fotoliu, ma asez in bratele lui si ii spun ca vreau ,,sa comunicam".
Si incep cu ,,ma deranjeaza faptul ca..." si ,,hai sa vedem ce putem face"...
Nu stiu daca este o solutie general valabila, dar la noi functioneaza (ei, doar de vreo 2 ani incoace, dupa ce am trecut peste certuri, etc) -
eeei, noi am ,,reusit" sa si punem punct. Acum 2 ani. A durat 2 zile. Noroc ca ne-am intalnit, intamplator, pe strada, si ... ne-am aruncat unul in bratele celuilalt. Spun ,,noroc" pentru ca in incapatanarea si orgoliul care existau pe atunci, nu stiu care ar fi fost capabil sa faca primul pas. Si atunci am promis, si ne-am promis, ca nu vom mai trece prin asta.
-
La noi nu e asa mereu,avem perioade cand totul e lapte si miere si stam toata ziua in pat si ne uitam unul in ochii celuilalt.Dar si cand ni se pune pata- mai bine zis mi se pune mie pata...
Eu zic k n-ai ce-i face,poti doar sa raresti reprizele de cearta.Si mai cred k o dragoste cu nabadai e mai frumoasa k oricare alta,chair dk nu-i sanatoasa.Altfel te-ai plictisi...