voi cum treceti?
-
0 0buna,sunt noua pe aici..sper ca nu va deranjez..dar vreau sa va intreb:voi cum treceti peste greutati?cand simtiti ca nimeni nu va vede lacrimile..nimeni nu va intelege durerea si nimeni nu va iubeste..mai e cineva in situatia mea?(sper ca nu va deranjaza mesajul meu)
-
Rebela draga, bine ai venit intre noi si daca ai mai citit cate ceva din acest forum ai vazut ca nu esti singura intr-o asa "dispozitie". Banuiesc ca esti foarte tanara si nu gasesti cui sa-i spui necazul tau. Aici poti s-o faci ca intre prietene si vei gasi intelegere si chiar sfaturi sincere si dezinteresate. Experientele noastre ar putea sa-ti ajute. Incearca si te vei simti mai bine.
-
Rebela_ta, imi pare rau sa aud ca treci prin asta. oricum, daca toti din jurul tau se departeaza de tine -moment care se intampla in viata oricui, sa stii...- , e bine sa gasesti supape ca acest forum sau sa tii un jurnal. cat despre parintii tai... inteleg ca te afecteaza profund, dar, gandeste-te asa: mai incolo ai sa intelegi de ce si cum. toate la timpul lor. incearca sa comunici cu alti oameni, daca spui ca prietena ta nu este langa tine.
ai sa vezi ca ai sa treci cu bine peste asta. -
Fiecare varsta isi are necazurile ei, iar ele ne par cele mai groaznice. Eu nu am decat 17 ani,si imi aduc aminte ca la 14 ani, imi venea sa-mi iau lumea in cap de la niste lucruri care acum nu ma mai afecteaza, si acum ma coplesesc altele, care cu siguranta o sa mi se para nimicuri mai tarziu. Stiu ca e greu, si poate nu ma crezi, dar, cu siguranta, toate trec, si multe lucruri (cum ar fi cearta cu prietena) ti se par acum un capat de tara, pentru ca sunt specifice varstei.
-
hmm...imi imaginez ca e greu..dar faza e ca de obicei, raspunsurile la toate intrebarile le gasesti in tine...si atat timp cat ai incredere in tine, totul va merge spre bine mai repede..insa sa nu faci marea greseala de a incepe sa te auto-invinuesti pt ceea ce ti se intampla...pt ca asa va merge totul de rapa pt o vreme mai lunga pana iti vei da seama ca nu e vina ta..
-
Buna fetelor. e cam greu sa te gandesti ca soarele rasare cand totul in tine se stinge, cand nimic nu mai are sens, cand zorii par a fi la mii de ani lumina, cand nici nu mai astepti ziua de maine de teama singuratatii pe care o aduce sau de teama nefericirii in doi, cand nu stii care ar fi cea mai buna solutie sau o stii dar nu poti sa renunti la toata viata ta, la toate planurile, la ceea ce pentru tine inseamna ziua de maine
-
Rebela_ta tu arunci un strigat de disperare, nu inseamna ca iti doresti asta cu adevarat. e, de fapt, impotriva instinctului dorinta de moarte... in fine, alta e problema acuma, nu tampenia asta!
intelege ca oamenii chiar trec prin incercari! e greu, da, dar e doar o incercare. ai sa intelegi altfel lucrurile, mai apoi. nu dispera! ti-am zis, incearca sa vorbesti cu alti oameni, oameni care te asculta, scrie cat de mult poti tu, plangi, traieste-ti durerea, ca numa' asa o sa scapi de ea. si facand toate astea si ce mai vrei tu si creativitatea ta, ai sa vezi ca o sa fie bine. Rebela_ta, asa e viata...
.