barbatii dupa 40 ani
-
0 0salut fetelor. am revenit pe portativ.cu mare intarziere m reusit sa citesc urarile voastre de bun venit.Cum va spuneam, problema mea cea mare este sotul meu , care a hotarat intr-o noapte de revelion-2005- ca divorteaza.Dupa 20 ani a hotarat ca a obosit sa mai fie tata si sot, ca se simte incorsetat, ca vrea libertate- eu ii cerusem niste raspunsuri privin unele indoieli ale mele legate de mobil, faptul ca vine tarziu acasa, ca nu mai are timp de noi, ca nu mai iesim nicaieri impreuna-.De divortat n-a divortat, dar s-a schimbat enorm, a devenit rece, arogant, orice spun nu este bine, a capatat un tic nervos ridica din umarul drept cand spun ceva -in traducere"faci ce vrei", la servici ma evita sau imi vorbeste distant-parca s-ar feri sa nu-l vada cineva-,ne-am pierdut toti prietenii...e jale...iar eu sufar si plang pt ca nu pot intelege cum dragostea noastra frumoasa s-a transformat in ura.cine a mai trecut prin asta?
-
nu pot sa-l tratez urat.am un mare "defect" mama natura m-a inzestrat numai cu bunatate.nu stiu sa fiu rea, sa vorbesc urat, nu stiu sa ma cert.fac parte dintre naivii care cred in puterea cuvantului si in bunatatea sufletului.sunt puternica atunci cand este vb de casa de familie, dar in fata rautatilor sunt vulnerabila-na ca am zis-o.Si cum adica "abia a inceput.."
A...prietena mea are un mare stres
aca prezenta pe acest forum se plateste?cred ca vrea si ea sa se inscrie si acum ma streseaza pe mine -
In primul rand cred ca are pe altcineva.din ce descrii tu, sotul tau se incadreaza perfect in rolul de barbat care are o amanta.Amanta care probabil e mult mai tanara ca tine sau care nu are obligatii.
Oboseala lui in legatura cu atributiile de sot si de tata e penibila..poate fi intr-adevar o criza a barbatului de 40 de ani, cand simte nevoia sa-si redefineasac barbatia si descopera un univers femenin interesat de "crizati"..
Parerea mea e sa-l lasi sa plece.De fapt, nu chiar "sa-l lasi" ci sa-l trimiti la plimbare:fa-i bagajele si fa-i vant!El nu este acum in postura in care sa poti purta o discutie deschisa si civilizata avand ca tema casnicia voastra sau viitorul vostru impreuna.Atunci, prin eliminare. iti ramane varianata de femeie puternica care-si ia viata in maini si care ia decizii.
Fie ca divortezi, fie ii dai impresia ca esti de acord cu asta(dureaza destul de mult un divort, pana la final poate se limpezesc apele.) -
si eu am banuit ca are pe cineva-o colega de-a noastra, de-o seama cu noi-de fapt de aici au inceput discutiile, pleca mereu cu ea in delegatii, au nr de tel asemanatoare, sta tot timpul cu mobilul dupa el,e o prietenie stransa intre ei-la inceput imi povestea tot 9ei au fost colegi la sc gen), chiar si faptul ca ea are probleme cu sotul care o ...insala. Totusi nu cred ca traieste cu ea, dar cred ca i-a plans atat pe umar ca l-a zapacit, i-a turnat atat venin in suflet ca a inceput sa ma urasca-noi am avut o casnicie invidiata de toti colegii, eram vesnic zambitori, plecam si veneam impreuna tinadu-ne de mana.O femeie rea, cu sufletul macinat de ura, dispretuita de colegi poate distruge o casnicie frumoasa, atunci cand barbatul este slab
-
isabella,dear,nu e chiar asa de simplu sa-ti bagi picioarele in 20 de ani din viata ta,mai ales cand sunt si copii la mijloc si multe alte obligatzii!ia mai reflecteaza putin,inainte de a da astfel de sfaturi!
little rose,nu intotdeauna e vorba de o femeie, barbatul tau are un soi de ,,bufeuri'' la care reactioneaza ca un imatur! -
Copii ar trebui sa fie mari, parintii lor nu mai au obligatia fata de ei sa fie impreuna. Nu e usor sa renunti la 20 de ani casnicie, dar daca aste e decizia lui, cred ca ar trebui sa fie respectata. Nu pot sa fiu de acord cu femeile care se agata la infinit de barbatii lor si de niste sentimente care nu sunt reciproce.
-
Little_Rose, in situatia ta singura reactie sanatoasa este sa intrii TU in criza femeii de 40 de ani asa de profund, incat sa i se invarteasca dumnealui capul de sperietura, sa-si franga dumnealui miinile disperat ca-i ramane copilul fara mama, sa il apuce pe dumnealui crizele de indignare ca o femeie care a fost responsabila poate sa ajunga sa se poarte ca o copila fara minte etc etc ...you get the picture.
Adica: simte-te o femeie libera, careia viatza ii da sansa sa mai experimenteze odata nebunia lipsita de griji a tineretii. Spune-ti in permanenta :EU EU EU, EU MERIT SA MA DISTREZ, SUFICIENT M-AM SACRIFICAT PENTRU ALTII etc etc. Ai sa vezi, nu-ti va lua mai mult de 3 zile sa te auto-convingi si sa experimentezi si tu deliciile unei crize a virstei mijlocii
fara sa te simti vinovata, ca el a inceput primul hahahaha.
p.s.: neaparat sa-ti iei un amant cu cel putin 15 ani mai tanar ca tine. Asta il va scoate pe sotu' plictisit si satul din criza mai rapid. -
Classy

crezi ca dupa atatia ani in care a privit doar intr-o singura directie mai stie cum este sa-ti ramana ochii lipiti pe un posterior bine modelat? Sau cum se mai flirtreaza din priviri?
O matusa de-a mea al carui barbat a luat-o un pic razna stii ce mi-a spus, cand am sfatuit-o sa faca la fel?
"Nu, pentru ca as pierde respectul copiilor!" :O -
De obicei apreciem abia dupa ce nu mai avem.
Classy, de obicei dura, cred ca aici are dreptate. In prima faza s-ar putea sa-i fie indiferent. Dar apoi s-ar ptea sa intre in scena alte reactii emotionale, cum ar fi orgoliul lui. Poti folosi slabiciunile lui.
Nu cred ca este cazul ca realitatea sa si fie ceea ce va crede el ca este. Mai precis, nu cred ca este buna ideea unui amant. Daca situatia se redreseaza, s-ar putea sa-ti para rau.
Pe de alta parte, inteleg ca framantarea ta vine din dorinta de a salva casnicia. Si atunci, luandu-ti un amant, ce te faci daca-ti va placea ?
De unde vei fi plecat, si unde vei fi ajuns ? -
Mai fratilor si surorilor, "caznicia" asta a intrat in disolutie din cauza partenerului iresponsabil si se va alege praful de ea in proportie de 100%, chiar daca nu se va desface oficial, ci va continua "pina la moarte". Pina la moarte, fiindca individul nu-si poate permite sa tina o a doua casa, altfel era de mult fugit pe campii. Unica solutie ca acest "crizat" s-o priveasca din nou pe Little_Rose ca pe-o femeie (nu ca pe jugul lui) e aia data de mine.
Evident, sunt vesnic neintzeleasa.
Chiar si de tine, Lupescu. Pai tu crezi ca adolescentii respecta o mama plangacioasa si "invinsa" mai mult decat pe una care-si retraieste tineretea cu furie. DELOC mai mult. Au acelasi dispretz pentru ambele categorii. Matusa ta e (scuzati!) fraiera. -
Nu sunt o mama plangacioasa.Plang doar noptile in fotoliul din bucatarie, cand intreb astrele si zeii cu ce am gresit.Am creat o casnicie frumoasa, plina de prieteni si veselie, baiatul l-am crescut in spiritul prieteniei, al iubirii si a bunatatii.Mi-am facut din baiatul meu cel mai bun prieten.De fapt el stie tot ce se intampla, imi spune ca nu am gresit cu nimic,poate doar cu faptul ca il iubesc prea mul, ca multi colegi ar vrea sa aibe o mama ca mine (la 40 ani sa arati ca la 25, sa rada tot timpul, sa stea de vorba cu ei mereu.casa mea e mereu plina de colegii de facultate ai fiului meu-Nu-l tin cu forta, si nici nu ma leg disperata de el, l-am lasat sa aleaga casnicie sau singuratate, dar mi se rupe sufletul cand il vad cum vine de la servici, obosit, flamand cu cearcane...A hotarat cu fiul meu sa-i las libertatea alegerii, dar sa incerc si sa-l inteleg. (mai nou fiul nostru se documenteaza pe goglle despre starile barbatilor peste 40, si-mi face informarea in fiecare zi.Sunt zile, cand, cu sufletul ranit, ma uit la el si-mi vine sa-i spun "pleaca" du-te si-ti gaseste linistea. Apoi, imi aduc aminte de anii frumosi si-mi este mila, si incerc sa creez un echilibru, pentru ca se pare ca el a lasat tot greul pe umerii mei, si atunci il iubesc si mai mult...a spus ca divorteaza, dar nu vrea sa plece...
-
little_rose, daca il vrei inapoi fa cum a zis classy...
poti mima o "criza", poti sa-l faci sa creada ca te pierde, fii tu cea preocupata si cu gandul in alta parte, cand el intra pe usa, tu pleaca
... daca intreaba ceva, da din umar cum face el...fii cat mai indiferenta cu el dar amabila... garantat va intra in panica... -
Unu si cu unu fac doi!
Daca vrea sa ramana cu tine sa ramana, daca vrea sa fie cu noua prietena sa plece!
Iti lungesti agonia, fiul tau intelege situatia, asa ca trebuie sa fi fericita in continuare pentru si prin el!
Sotul tau , scuze, dar cred ca e un las. Cu fundul in doua parti nu se poate! Gandestete ca nu are rost sa fi buna! Pentru ce, pentru ca el se simte vinovat? Da, pai atunci merita, daca se simte inseamna ca a facut ceva!
Eu zic sa-l lasi tu pe el, sa-ti continui viata, sa zambesti sa-ti cauti fericirea! Nu e totul pierdut, NOI SUNTEM ALATURI DE TINE! -
Little, ai spus ca bunatatea este caracteristica ta definitorie. Nu poti fi rea. Bazeaza-te pe acest lucru. Lasa-l sa plece si sa incerce sa fie fericit acolo unde doreste. Nu e usor sa faci lucrul asta. Dar baiatul iti va fi alaturi. Oricum legatura cu el va ramane, pentru ca el este tatal baiatului tau si in plus, cei 20 de ani impreuna v-au creat tabieturi si reflexe comune. Nu stiu de ce, dar simt ca in cazul tau, nu este decat o criza a barbatului de 40 de ani si lucrurile se vor remedia intre voi. Problema este daca tu il vei mai vrea atunci cand el va binevoi sa isi revina.
-
asta am si eu de gand...defapt, am cam inceput.Acum o luna am fost cu o delegatie la restaurant-protocol-a fost si el acole dar eu em stat cu colegele mele, toate necasatorite, am ras am dansat, m-am comportat ca si cand el nici nu exista.drept care el a plecat pe la ora 24, apoi m-a sunat sa ma intrebe daca vine sa ma ia,I-am spus ca o sa vin cu cineva cu masina... si am stat pana la 4 dimineata.Iar cand am ajuns acasa fredonam, aveam obrajii rosii si aratam ca o papusa...m-am facut ca nu observ ca este treaz si m-am bagat in pat...si..bomboana de pe tort, m-a sunat prietena mea sa ma intrebe daca am ajuns cu bine-ea a plecat cu alta masina- si eu i-am raspuns "Da multumesc, esti un dulce" si m-am culcat.Dupa 10 min, s-a dat jos din pat si s-a dus la bucatarie...apoi nu mai stiu ca am adormit.
-
Fetelor, "solutia" pe care o propun eu NU GARANTEAZA NIMIC, decat o sansa mica pentru o foarte putin probabila si posibila "reveneala" din partea adolescentului intarziat aflat in plina criza pubera de iresponsabilitate hormonala.
Daca Little_rose ramane insa la fel de responsabila, iubitoare, intzelegatoare si indurerata cum este acum si a fost toata viatza, eu personal pot sa GARANTEZ ca aceasta casnicie este totalmente pierduta.
Asta-i tot ce am de spus, Little_rose, imi pare rau ca nu te pot incuraja sa faci ceea ce ai facut si pina acum, ca trece, daca ai rabdare, bla, bla, bla.