ce vrea de fapt?

  •  
    • 1928 mesaje
    22 Mai 2006, 11:13
    0 0
    mey, cred ca singura intentie a lui care ar trebui sa te preocupe e sa nu-ti dea in cap.
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:17
    0 0
    M-am gandit si la asta dar pare atit de indragostit si cred ca eu imi doresc asta
  •  
    • 1928 mesaje
    22 Mai 2006, 11:19
    0 0
    bre estei femeie maritata, de agtat pe strada cu vecinu de cartier iti arde tie?!
  •  
    • 2831 mesaje
    22 Mai 2006, 11:20
    0 0
    Toate povestile de dragoste incep frumos. Povestea ta cu sotul tau, povestea lui cu sotia personala...etc.

    Daca as fi in locul tau mi-as schimba traseul. Dar nu sunt in locul tau. Asta inseamna ca tu ar trebui sa stii cel mai bine.
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:20
    0 0
    sincer,nu m-am gandit niciodata ca am sa ma port asa,dar pur si simplu s-a intimplat
  •  
    • 348 mesaje
    22 Mai 2006, 11:21
    0 0
    Cred ca intrebarea este CE VREI TU, DE FAPT?
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:22
    0 0
    Da, o perioada mi-am schimbat traseul,ma gandesc sa mai incerc sa fac asta desi mi se pare dificil...chestie de obisnuinta..am schimbat si ora..
  •  
    • 295 mesaje
    22 Mai 2006, 11:23
    0 0
    te tenteaza o alta relatie? Se pare ca tipul asta ti-a trezit interesul. Daaca nu face nimic...e cam ciudata. Gandeste-te ca nu stii cine e( sau stii? din moment ce stii ca e casatorit) si ce motive are. Nu te lua dupa " pare'.
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:24
    0 0
    Ce vreau eu de fapt...imi place,imi place atentia pe care mi-o acorda(pt ca a facut si multe gesturi dragute )As vrea sa-l cunosc,sa-l ating,sa-l iubesc...cred ca sint indragostita
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:26
    0 0
    Da,mi-a trezit interesul,stiu unde locuieste,are verigheta...am aflat cum il cheama(fara sa vreau!!)
  •  
    • 13679 mesaje
    22 Mai 2006, 11:27
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 348 mesaje
    22 Mai 2006, 11:29
    0 0
    Nu, mai, eu cred ca in casnicia ta a intervenit acea stare de blazare, indiferenta, sau cum vrei tu s-o mai numesti, si atentia pe care ti-o acorda un altul, te flateaza.

    Nu cred ca esti indragostita de un tip care iti zambeste pe strada, chiar daca in fiecare zi... Ia-o si tu ca pe un joc, un flirt, dar nu te grabi sa FACI ceva.
  •  
    • 2831 mesaje
    22 Mai 2006, 11:30
    0 0
    Cred ca indragostita e mult spus. Oricum, daca ti-a trezit interesul ceva e putred in Danemarca ta. Femeile, cu mici exceptii, nu se aventureaza intr-o relatie extraconjugala asa, de florile marului (i.e. daca totul e ok acasa).

    Fa-ti timp intr-una din zile si fa o paralela intre cei doi. Pune in balanta pro si contra. Nu te gandi ca pe celalalt nu-l cunosti. Gandeste-te ca exista mari sanse sa manifeste cam aceleasi defecte ca si sotul tau.

    Ce incerc sa-ti spun e sa te gandesti bine inainte de a face un pas pe care s-ar putea sa-l regreti mai tarziu.
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:30
    0 0
    Ai dreptate.Nu trece o zi sa nu ma gandesc la urmari,la principii...pe care mi le incalc,dar parca e ceva mai mult si mai greu de depasit.Am probleme grave in casnicie si nu din cauza mea,poate solutia ar fi fost alta(divortul!)dar n-am avut curaj
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:35
    0 0
    Sint sigura ca are si defecte,nu-l idealizez...Tot ce vreau este sa inteleg de ce se poarta asa,,,Mult timp s-a straduit foarte tare sa ma convinga ca simte ceva pentru mine iar acum ...oare faptul ca eram indiponibila il atragea ?
  •  
    • 295 mesaje
    22 Mai 2006, 11:37
    0 0
    Se poate. Aigrija insa. Sotul tau stie ? Daca afla? Fa-ti ordine in viata, daca nu-ti mai place casnicia, ori incerci sa remediezi problemele( daca-ti satu in putinta , ori renunti). Mai gandeste-te daca vrei o relatie cu o persoana casatorita. Repet, daca el nu face nimic...cred ca totrul ramane la stadiul de vis si priviri( mai ales ca el a inceput)
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:43
    0 0
    Mi-as fi dorit o relatie cu el - oricum cu un barbat care sa-mi ofere putina afectiune.Stiu ca nu e etic,nu e moral dar n-as incerca decit sa suplinesc lipsurile de acasa
  •  
    • 348 mesaje
    22 Mai 2006, 11:55
    0 0
    Pai tocmai ca nu e moral, si nu e etic, ar trebui sa-ti dea de gandit... (Pentru mine) casatoria este un fel de contract: atata vreme cat se pot respecta clauzele (dragoste, respect, fidelitate, incredere) e OK; cand simti ca una din clauze este pe cale de a fi incalcata, anulezi contractul. Stiu ca un divort inseamna traume, dar a fi cinstiti cu tine si cu partenerul tau, mi se pare o obligatie.

    Nu e un indemn la divort, e o parere a uneia care a trecut printr-o casnicie (+1 copil), si am renuntat din prea multa monotonie, simteam nevoia sa TRAIESC, sa ma bucur de soare si primavara din sufletul meu. De aceea nu am inselat, mi s-a parut un gest de respect fata de partenerul meu de atunci, pe care odata... l-am iubit.
  •  
    • 39 mesaje
    22 Mai 2006, 11:58
    0 0
    Asa ar fi trebuit sa fac si eu dar ...la inceput.Acum mi se pare mai greu pt ca au trecut mai multi ani.poate imi lipseste curajul de a lua o hotarare drastica pt ca n-am incredere in mine....
  •  
    • 348 mesaje
    22 Mai 2006, 12:03
    0 0
    Repet, nu este un indemn la divort. Dar e vorba de viata ta, de multumirea ta pana la urma. Eu am divortat dupa 10 ani de casatorie, si cu un copil alaturi de mine, dar am trecut peste toate. Si acum sunt multumita, fericita, alaturi de un om pe care-l iubesc si care ma face sa simt ca traiesc. E lucrul cel mai important, dupa mine...

    Acum ti se pare mai greu, pentru a intervenit obisnuinta, dar asa cum spun evele pe la alte subiecte, trebuie sa ai incredere in tine.