Problema....?

  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 15:58
    0 0
    Incep prin a saluta toata lumea de aici si trebuie sa precizez ca sunt noua, dar nu simt asta,deoarece m-a atras repede stilul deschis si modalitatea direcata si sincera de a raspunde si de a conversa.
    Sunt intr-o situatie mai ciudata, am avut un prieten 2 ani, am locuit impreuna 1 an, pana am realizat ca nu mai rezistam comportamentului sau denigrant si mult prea josnic pentru mine.Deci, am plecat, ca in filme, mi-am facut bagajul si l-am anuntat ca seara vin sa-i dau cheia.M-am simtit puternica atunci, dar dupa un timp, mi-am dat seama ca tin mult la el, si ca imi este greu sa fiu singura.Atunci, am inceput sa ne reintalnim iar el mi-a promis ca va incerca sa schimbe cate cave in capitolele care ma deranjau.O perioada a reusit, dar acum iar a inceput sa vorbeasca urat cu mine si sa ma jigneasca.Stiu ca trebuie sa las in urma asta, sa merg mai departe.Am nevoie de putere si ma bantuie o intrebare.Oare am sa il pot schimba?cum?de ce se comporta in acest mod?oare nu am iubeste indeajuns?oare s-a plictisit de mine?caci in contactul cu alte fete(colege de serviciu,...etc.)este foarte atent si dragut.De aceea este si apreciat in mediile in care intra, pt ca ele nu cunosc adevarata lui fata.Si sunt multe alte lucruri negative care ar trebui fara nici o indoiala sa ma faca sa plec de langa el.Iar eu.....dimpotriva.Nici nu prea ma inteleg...Va multumesc anticipat.
  •  
    • 165 mesaje
    13 Mai 2006, 16:03
    0 0
    Aoleu, genul de barbat care considera femeia o specie inferioara..

    Lasa-l si nu te mai intoarce la el... Iti aduce ceva buna? Jigniri si vorbe urate.... La ce bun?!
  •  
    • 1928 mesaje
    13 Mai 2006, 16:04
    0 0
    mai, probabil ca ai tinut mult la el, si mai mult ca sigur ce te-a atras initial a fost imaginea pe care el o afiseaza in societate, si care de altfel s-a dovedit a fi falsa. mi se pare o greseala sa incerci sa schimbi pe cineva, sa fie altfel decat este. sfatul meu e sa mergi ami departe, n-are rost sa-ti mananci nervii si tineretea facand educatie. are mamica, tatic, a avut cine sa-l educe la timpul potrivit. ceea ce vezi tua cuma se cheama narav, si stii prea bine ca naravul din fire n-are lecuire.
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 16:13
    0 0
    Adevarul e ca nu prea imi aduce nimic bun....Stau si eu si am intreb de multe ori ce caut.Mi-e greu sa ma inteleg.Sper sa ajung la o concluzie pozitiva.
  •  
    • 165 mesaje
    13 Mai 2006, 16:14
    0 0
    pai ai ajuns deja la concluzie...doar pune-o in aplicare!
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 16:48
    0 0
    he he....da..asa este..am ajuns la multe concluzii, doar ca nu reusesc sa le duc la capat.Cred ca de fapt problema este a mea, si nu a sa, pentru ca mereu avem tendinta sa acuzam pe altii.Sunt singura vinovata, iar acum, nu trebuie decat sa ma detasez de tot.Nu stiu ce ma mai face sa ma gandesc la el...sa vorbim la telefon.
    Sunt convinsa ca e vorba de un narav, buna alegere de axprimare a problemei sale.
  •  
    • 165 mesaje
    13 Mai 2006, 16:52
    0 0
    in timp, ai devenit dependenta de el. de aici tendinta de a dori sa vb cu el, de a-l suna....
    Iti trebuie multa vointa pentru a renunta la acest "viciu"
    insa nu este imposibil.
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 16:55
    0 0
    Da, stiu asta, doar ca mereu caut lucruri care sa ma faca sa ma gandesc doar la lucrurile rele, la intamplari mai putin placute pentru a putea evita un tip de contact.Nu stiu ce m-ar face sa reusesc.Nu ma recunosc...dar...voi reusi!pt ca sunt femeie!
  •  
    • 480 mesaje
    13 Mai 2006, 18:01
    0 0
    Tocmai fenomenul acesta ma mira si pe mine - cum de unii barbati se poarta cu altii frumos si cu tine atat de urat; aceasta este intrebarea la care as fi dorit raspuns in topicul Comportament Politicos .

    Ma intreb daca nu cumva ai si tu o vina oarecare, ori l-ai acceptat pana acum si el s-a invatat asa, ori il provoci in vreun fel. Daca nu are de gand sa se schimbe...nu cred ca e de stat langa el.
  •  
    • 13910 mesaje
    13 Mai 2006, 18:20
    0 0
    Zici tu despre ceilalti ca "nu cunosc adevarata lui fata" si de aceea este ok pt altii.....Dar tu o cunosti, tu esti cea care ai trait cu el, ai stat langa el, l-ai vazut dimineata si seara, l-ai simtit noaptea.....Si? Crezi ca el este cel pe care il vrei langa tine? Pai omul asta o sa te calce in picioare -la figurat sper- tot mai mult cu trecerea timpului......
    Daca asta vrei sa ai....Mai gandeste-te, este viata ta, nu a lui, nu a colegilor, nu a prietenilor, nu a familiei.... TU esti cea care decizi pt TINE
  •  
    • 2173 mesaje
    13 Mai 2006, 18:29
    0 0
    Cred ca omul speculeaza, pur si simplu, frica ta de singuratate.
  •  
    • 13910 mesaje
    13 Mai 2006, 18:33
    0 0
    Da, asta este sigur ca el speculeaza si mai degraba manipuleaza -ea pare genul-.
    Dar spui ca mai sunt si alte lucruri negative...nu spui despre ce este vorba.... Si nu te pun pe ganduri???? Rau de tot?????
  •  
    • 77 mesaje
    13 Mai 2006, 18:47
    0 0
    Inspiration,
    Sunt intr-o situatie asemanatoare cu a ta. Locuim impreuna de aproape trei ani, suntem impreuna de sapte. Primul meu barbat...credeam ca este omul perfect, ca ma va iubi si respecta toata viata. De iubit stiu sigur ca ma iubeste...de fapt nu mai stiu ce sa cred ...Imi vorbeste execrabil, cateodata ma si loveste, si in ciuda acestor lucruri eu nu-l pot parasi(il iubesc, sau poate e obisnuinta) cu toate ca STIU ca asta ar trebui sa fac...Poate intr-o zi am s-o fac, insa pana atuci numai eu sunt vinovata ca il suport.
    Asa ca te felicit ca ai facut pasul de a te desparti de el si te sfatuiesc sa nu mai continui pt. ca lupul isi schimba parul dar naravul ba...
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 18:50
    0 0
    Este adevarat ca ma manipuleaza si ca este constient de acest fapt. Imi cunoaste dedesubturile si momentele in care eu pot fi slaba.Si stie deasemena ca el reprezinta slabiciunea mea.Este adevarat, imi este frica sa fiu singura, sunt o fire introvertita, departe de ce inseamna viata tumultoasa.Nu sunt arat rau, si nici neuroni prea multi in minus nu am.Dar asta reprezinta problema mea.Am trecut demult peste stadiul de a constientziza problemele astea si de a incerca sa le schimb.Zic demult, pt ca acum am ajuns la alt stadiu, in care cred ca sunt dependenta de el.Si chiar nu imi explic.Acum caut metode de a incerca sa nu ma reintorc la ceea ce ar insemna o relatie cu el.Incerc sa ma detasez si nu am solutii.Stiu ca sunt vinovata si slaba in aceste momente.Poate sunt anormala din acest punct de vedere, dar chiar mi-as dori mult sa ies cat mai rpd si mai usor din aceasta valtoare.
    Sunt constienta de prezent si de ce se intampla, doar ca nu pot actiona.Dar daca vreau...cred ca pot...nu?pana la urma, nu am sa mor singura, si mai bine ma controlez acum , decat sa sufar mault mai mult pe viitor.Asa ma incurajez...pana....
    Va multumesc mult ca sunteti alaturi de mine, prin sfaturi, ma ajuta mult sa vad ca cineva ma poate ajuta, acum cand sunt atat de slaba.
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 18:59
    0 0
    Trebuie sa zic ca ma bucur ca mai este cineva care are o situatie aseamnatoare cu a mea, dar in acelsi timp nu am cum sa exprim aceasta bucurie in adevaratul sens al cuvantului, deoarece ceea ce ti se intmpla tie nu este deloc normal!mai ales ca te lveste!crede-ma!mai greu este pana te hotarasti, pana incepi sa iti aduni lucrusoarele prin casa,poate cu durere in inima, dar stiind ca vei avea o existenta normla.Eu nu m-as mai intoarce in acel loc, si nici nu cred ca am sa mai repet experienta de a locui cu cineva inainte de casatorie.Este deasemenea important sa ai pe cineva din "afara"care sa te sustina, pt a usura aceasta ruptura.NU este neaparat sa te desparti de el, odata cu mutatul,in acest mod poate il faci sa inteleaga ca te poate pierde de tot si mai si vezi daca ii pasa cu adevarat de tine.Dar...nu sunt in masura sa iti spun decat ca cel mai bine ar fi sa iti aduni toate puterile tale si sa pleci de acolo!!!nu lasa de pe ozi pe alta...te afunzi tot mai mult..din acest motiv ai ramas si pana acum acolo.Te rog sa ma tii la curent...te inteleg f.bine, stiu prin ce treci.Fii tare!
  •  
    • 13910 mesaje
    13 Mai 2006, 19:20
    0 0
    Inspitation, de unde atata lipsa de incredere in tine?
    Spui ca el reprezinta slabiciunea ta, ok, fiecare avem slabiciunile noastre, dar chiar sa te cramponeazi de un om care se poarta asa? asta este o slabiciune bolnavicioasa care nu face decat rau, TIE. Nu inteleg ce vrei sa spui cand afirmi ca esti "departe de ce inseamna viata tumultuasa". Cum adica?????
    De ce afirmi ca esti VINOVATA in aceste momente? Slaba inteleg......
    Sigur ca poti actiona, iti trebuie vointa -ceea ce nu prea se pare ca ai avea, sau nu ai curajul sa te manifesti-.
    Depinzi material de el? daca nu cu atat mai mult poti face ceva pt. tine. Daca da, te poti rupe....nu esti singura...Neincrederea in tine, slabiciunea ta sunt convinsa ca tot el ti le-a inoculat....
    Ce sa-ti spun???? Decat sa ai incredere in tine, in fortele tale, incearca si detaseaza-te, rupe-te de el -stiu ca este greu, dar nu imposibil-. Ai grija de tine!
  •  
    • 2173 mesaje
    13 Mai 2006, 19:33
    0 0
    Dupa parerea mea, orice zi de pelungire a unei relatii fara speranta e o zi pierduta, irosita. Amanand la nesfarsit ruptura, va afundati si mai mult in nisipuri miscatoare, suferinta va fi din ce in ce mai mare si salvarea din ce in ce mai improbabila. Timpul pe care-l pierdeti in "combinatii" cu tipi care va jignesc si va lovesc ar putea fi mult mai intelept folosit daca v-ati vedea de viata voastra, v-ati vindeca de traumele pe care le traiti acum si v-ati regasi seninatatea (si poate si partenerul care sa va merite). Si inca ceva: am vazut pe la "familie" o multime de osanale inchinate convietuirii "fara acte"; cica ai posibilitatea sa pleci oricand, fara complicatii. Pai daca aveti aceasta sansa, de ce n-o folositi???!!!
  •  
    • 18 mesaje
    13 Mai 2006, 19:53
    0 0
    Va multumesc mult pt incurajari.
    In primul rand, nu depind financiar de el, asta reprezantand una din multele sale probleme, si anume ca este foarte zgarcit, si in momentul in care locuiam impreuna fiecare era cu banii sai(nu ca as fi avut nevoie de ai sai) iar in momentul in care ieseam in oras, fiecare isi platea ceea ce consumase.Nu stiu...acum imi vine sa rad cu o nota de mila pt mine.Ma bucuram ca nu il supuneam unor cheltuieli si ca incercam sa ii arat ca eu chiar nu aveam nevoie de banii sai, ci doar sentimentele mele erau importante pentru starea noastra de bine.
    Ma refeream deasemenea ca nu sunt genul de persoana careia sa ii placa iesirile prea dese si nocturne mai ales.Sunt mai retrasa, si este adevarat ca asta s-a intamplat datorita timpului petrecut in aceeasi locuinta cu el datorita faptului ca ne stiam impreuna si din acest motiv nu prea mai ieseam.Astfel, legaturile mele cu ceea ce era "afara "s-au cam slabit.
    Este adevarat ca acum, cand nu suntem legati prin nimic decat cuvinte si o anumita perioada de timp petrecuta impreuna sa putem pune capat.
    M-au ajutat mult cuvintele voastre, si aveam nevoie sa am in preajma mea femei puternice care sa ma inspire.
    Am sa fac tot posibilul sa ma adun si sa traiesc asa cum imi este mie bine si sa nu mai fac lucruri doar pt ca ma gandesc ca l-as putea rani sau supara.
    Una din cauzele starilor mele este si gandul ca eu nu mai stiu cum este ca un barbat sa se comporte bine cu o femeie, sa ii faca complimente, sa o sustina, sa nu ii faca reprosuri la orice pas, sau sa nu ia in considerare propunerile ei.De multe ori cand sunt in preajma cuplurilor, sunt destul de atenta si parca din moment in moment ma astept ca el sa izbucneasca si sa zica ceva urat sau sa aiaba ceva in comportament care sa o jigneasca pe ea.Asta chiar cred ca reprezinta o problema,si am sa ii caut rezolvarea.
    Din acelasi motiv, conside ca mi-ar fi greu ca in viitorul apropiat sa imi pun sperantele in altcineva,iar comportamentul dragut si atent al unui baita cred ca m-ar dezorienta mult, nu imi imaginez cum as reactiona.
    Va multumesc din nou,pentru ca imi dati speranta ca voi reusi sa fiu puternica.
  •  
    • 1025 mesaje
    14 Mai 2006, 00:10
    0 0
    probabil ar trebui sa ii dai de inteles ca nu ii apartii, ca nu esti indragostita de el pana peste cap...daca el stie cat de mult ti la el, e mai nasoala situatia, considerand genul de baiat/barbat cu care esti...deci, fa-l sa creada ca inca nu te-a cucerit si da-i de inteles ca nu ii apartii
  •  
    • 272 mesaje
    14 Mai 2006, 00:39
    0 0
    barbatii isi marcheaza teritoriul!
    dak se simt stapani undeva ,fac apoi ce vor!
    tu l-ai lasat sa te stapaneasca atunci cand ai renuntat la tine,la respect!k nu poti sa spui k te respecta?! - te jigneste...etc!fa-i sa-i fie dor de tine!fa sa aprecieze femeia de langa el,fa-l sa vada k nu e chiar stapanul tau!!!astea numai daca mai vrei ceva de la el!

    sau dak ai obosit sa lupti spune-i tot ce simti,nu k pe reprosuri ci asa in loc de la revedere!